Mirosul puternic resimțit de bucureșteni și locuitorii din Ilfov în zilele de 17 și 18 august ar putea avea legătură cu două obiective importante din sudul Capitalei: depozitul de deșeuri de la Vidra și stația de epurare de la Glina.
- Garda Națională de Mediu a anunțat amenzi de 795.000 de lei, trei sistări de activitate, o sesizare penală și confiscarea unui utilaj, în urma celor 55 de controale efectuate după numeroasele reclamații privind disconfortul olfactiv.
Peste 1.300 de sesizări privind mirosurile neplăcute au fost înregistrate în perioada analizată, iar Garda Națională de Mediu spune că distribuția acestora a indicat o concentrare importantă în Sectorul 4 și în zona de sud-sud-est a Bucureștiului și Ilfovului.
Comisarii de mediu au verificat mai multe tipuri de activități care ar fi putut contribui la apariția mirosurilor, de la gestionarea deșeurilor și epurarea apelor până la procesarea cărnii, producția de medicamente, acoperiri galvanice, vidanjare și gestionarea foselor ecologice.
Probleme identificate la depozitul de deșeuri de la Vidra
În urma verificărilor efectuate la depozitul de deșeuri de la Vidra, inspectorii au identificat mai multe neconformități în ceea ce privește monitorizarea tehnologică.
Potrivit Gărzii Naționale de Mediu, gazele de depozit erau captate incomplet, ca urmare a tasării insuficiente a deșeurilor. În situațiile în care etanșarea nu este corespunzătoare, gazele rezultate din depozitare pot migra necontrolat în atmosferă.
Operatorul a fost amendat cu 40.000 de lei, iar comisarii au dispus 11 măsuri de conformare, inclusiv pentru limitarea disconfortului olfactiv.
Ce au găsit inspectorii la stația de epurare Glina
La stația de epurare de la Glina au fost identificate mai multe deficiențe care, potrivit GNM, pot indica o legătură între activitatea instalației și mirosurile resimțite în București și Ilfov în zilele de 17 și 18 august.
Inspectorii au constatat probleme legate de deshidratarea nămolului, gestionarea biogazului și funcționarea instalațiilor de odorizare și neutralizare a mirosurilor.
Una dintre problemele constatate a fost faptul că incintele de deshidratare a nămolului funcționau cu ușile deschise, ceea ce elimina regimul de depresiune necesar pentru captarea emisiilor olfactive.
De asemenea, nămolul deshidratat era evacuat în containere deschise, iar inspectorii au constatat o acumulare importantă de gaze rezultate din proces.
În perioada în care au fost raportate cele mai multe sesizări, toate cele trei centrifuge ale instalației ar fi funcționat simultan. Potrivit datelor analizate de GNM, acestea au fost oprite în dimineața zilei de 18 august, la ora 9:00, moment urmat de o scădere semnificativă a numărului de sesizări.
Garda de Mediu precizează însă că aceste date indică posibile corelații, iar investigațiile trebuie privite în ansamblul informațiilor tehnice disponibile.
Probleme și în gestionarea biogazului
Inspectorii au constatat și oscilații importante ale nivelului de biogaz din rezervoarele instalației de cogenerare.
În 18 august, nivelurile de biogaz din cele trei rezervoare au coborât sub pragurile minime prevăzute în autorizația de mediu. Într-o astfel de situație, potrivit GNM, pot apărea condiții în care biogazul să fie eliberat în atmosferă prin supapele de siguranță.
În aceeași zi, unul dintre rezervoare a ajuns rapid la un nivel de umplere de 92%.
Garda Națională de Mediu mai arată că scăderile sub pragul minim nu au generat alarme, deși instalațiile erau prevăzute cu senzori.
Două dintre instalațiile pentru neutralizarea mirosurilor nu funcționau
O altă problemă constatată la Glina a fost legată de instalațiile de odorizare și neutralizare a mirosurilor.
Din cele patru instalații existente pentru rampele de nămol și deșeuri, două nu erau funcționale în momentul controlului.
Inspectorii au verificat inclusiv modul în care era transportat nămolul. În cazul unui transport verificat, aceștia au descoperit nămol nedeshidratat, cu un miros foarte puternic, care s-a răspândit pe o suprafață mare a amplasamentului.
Garda de Mediu cere implicarea DSP în controalele privind mirosurile
Garda Națională de Mediu susține că problema disconfortului olfactiv nu ar trebui tratată exclusiv ca una de mediu, mai ales în situațiile în care mirosurile sunt puternice și persistente.
În acest context, instituția a transmis raportul privind controalele efectuate în perioada 17-27 august 2026 către Ministerul Sănătății și Ministerul Mediului și solicită elaborarea unui ordin comun care să permită implicarea specialiștilor din direcțiile de sănătate publică în astfel de controale.
„Avem nevoie de criterii tehnice obiective și clare care să depisteze, să măsoare și să abordeze unitar și integrat disconfortul olfactiv, pentru că nu vorbim exclusiv de o problemă de mediu”, a declarat Andrei Corlan, comisarul general al Gărzii Naționale de Mediu.
Potrivit acestuia, situația este cu atât mai importantă cu cât, în cazul episoadelor de miros puternic, măsurătorile oficiale ale calității aerului pot să nu indice depășiri ale limitelor de poluare, chiar dacă populația resimte un disconfort semnificativ.
3.750 de sesizări transmise către DSP
Garda Națională de Mediu mai precizează că, în ultimul an și jumătate, a transmis către Direcțiile de Sănătate Publică 3.750 de sesizări privind situații în care cetățenii au reclamat, printre altele, disconfort olfactiv.
Instituția susține că este necesară o abordare comună între autoritățile de mediu și cele de sănătate publică, astfel încât impactul unor instalații asupra populației să fie analizat atât din perspectiva protecției mediului, cât și din cea a sănătății umane.
În urma acțiunilor desfășurate după valul de sesizări din 17 și 18 august, GNM anunță că va verifica în mod repetat măsurile de conformare dispuse operatorilor și că sancțiunile aplicate sunt însoțite de 22 de măsuri menite să reducă riscul de apariție a unor noi episoade de disconfort olfactiv.
🔺Raportul complet privind disconfortul olfactiv în municipiul București și județul Ilfov din perioada 17–27 august 2026 poate fi studiat AICI.
