O analiză a primelor șase luni de mandat de primar general al lui Nicușor Dan realizată de ActiveWatch și Centrul de Resurse pentru participare publică (CeRe) arată că există în continuare o mare lipsă de transparență a municipalității în comunicarea cu cetățenii. ”Primarul Nicușor Dan nu primește cetățenii în audiență”, susține raportul citat. Un alt minus al actualei administrații este lipsa vreunui proiect care să vizeze persoanele vulnerabile: ”Municipiul București este un oraș profund ostil persoanelor cu dizabilități”, mai spun ONG-urile.
Pe scurt, raportul arată că:
- doar 6 din 73 de proiecte de hotărâre cu caracter normativ au fost puse în dezbatere publică;
- doar 23 din 466 dispoziții de primar sunt publice pe site-ul primăriei;
- nu există calendar, ordine de zi sau procese verbale publicate pentru ședințele comisiilor de specialitate din CGMB;
- primarul Nicușor Dan nu primește cetățenii în audiență;
- proiectul de buget a fost publicat în format editabil, o îmbunătățire;
- proiectele de hotărâre care intră în dezbaterea consilierilor generali în ședințe pe ordinea de zi suplimentară sunt și ele publicate pe site-ul primăriei.
Primăria încă are probleme cu lipsa de transparență și de comunicare cu cetățenii, susține sursa citată, care numește „un grav derapaj de la normele de bună practică” nepublicarea în dezbatere publică a proiectelor de hotărâre care ar trebui puse în dezbatere.
Ce a făcut Nicușor Dan de la începutul mandatului
Pe 29 aprilie 2021 s-au împlinit șase luni de la preluarea mandatului la conducerea Primăriei București de către Nicușor Dan.
„În ceea ce privește transparența, organizațiile semnatare atrag atenția că rata de dezbatere publică a proiectelor cu caracter normativ este inacceptabil de mică. În continuare nu există reflexul de a publica, în dezbatere publică, proiectele care sunt, conform definiției proiecte ce trebuie să fie afișate și supuse procesului dezbaterii publice, conform legii. Am observat însă și îmbunătățiri în procesul de aplicare a normelor legale minime de participare publică (cum ar fi posibilitatea de a lua cuvântul în cadrul ședințelor de Consiliu General)”, se arată în raportul publicat de organizația citată.
Din 73 de proiecte de hotărâre cu caracter normativ, primarul Nicușor Dan a supus dezbaterii publice doar șase dintre ele, adică un procent de aproximativ 8,21% din proiectele de hotărâre cu caracter normativ.
Din 466 de dispoziții de primar, doar 23 au fost publicate pe site-ul Primăriei București, adică aproximativ 5%. Procesul de transparentizare a demersurilor Primăriei pare, astfel, că întâmpină greutăți.
Eșec major înregistrat de Nicușor Dan
Transparența și implicarea cetățenilor în elaborarea proiectului de buget pe anul 2021 au fost un eșec major. „PMB a refuzat organizarea unei dezbateri publice, iar forma finală a proiectului de buget a fost modificată radical față de cea publicată spre consultare, prin citirea unor amendamente extensive de către chiar primarul general în ședința de vot a bugetului”, mai arată raportul.
De asemenea, „nu există calendar, ordine de zi sau procese verbale publicate pentru ședințele comisiilor de specialitate ale Consiliului General. Nu există un program de audiențe pentru consilierii generali și nici o procedură publicată a modalității prin care cetățenii se pot înscrie la audiențe (sunt publicate date de contact generale, ale PMB, fără afișarea unui orar sau a unui loc pentru audiențe)”.
Mai mult decât atât, „Regulamentul de Organizare și Funcționare a CGMB nu a fost pus în acord cu decizia instanței, care anulează articolul referitor la procedura (abuzivă) pe care cetățenii trebuie să o urmeze pentru a putea lua cuvântul în cadrul Ședințelor CGMB (chiar dacă, în practică, unor cetățeni le-a fost permis să ia cuvântul în cadrul ședințelor CGMB)”.
Astfel, raportul citat arată că „organizațiile semnatare atrag atenția că rata de dezbatere publică a proiectelor cu caracter normativ este inacceptabil de mică și, în continuare, nu există reflexul de a publica, în dezbatere publică, proiectele care sunt, conform definiției proiecte ce trebuie să fie afișate și supuse procesului dezbaterii publice, conform legii”.
Ce îmbunătățiri a adus Nicușor Dan la primăria Capitalei
Pe 29 octombrie 2020, la o lună de la câștigarea alegerilor, Nicușor Dan a depus jurământul în funcția de Primar General al Municipiului București.
În primele șase luni de la preluarea mandatului, ActiveWatch arată că prezența edilului la conducerea primăriei a venit și cu o serie de avantaje pentru bucureșteni, anume: „în cadrul a două ședințe de Consiliu General, cetățenilor le-a fost permis să ia cuvântul, publicarea proiectului de buget propus pentru anul 2021 în format deschis, publicarea pe pagina dedicată ordinii de zi a proiectelor propuse pentru ordinea de zi suplimentară, publicarea datelor de contact pentru toți consilierii generali, justificarea urgenței (însă doar verbal, în timpul ședinței) pentru cele mai multe dintre proiectele de hotărâre introduse suplimentar pe ordinea de zi”.
PMB nu a anunțat niciun proiect care să vizeze persoanele vulnerabile
Până acum, Primăria Municipiului București nu a anunțat niciun proiect care să vizeze persoanele vulnerabile de pe teritoriului Bucureștiului.
Singurul proiect de pe ordinea de zi din domeniul social vizează un parteneriat între DGASMB, Spitalul Clinic de Psihiatrie Prof. Dr. Alexandru Obregia, Asociația de Suicidologie și Direcția Generală de Poliție a Municipiului București pentru asigurarea continuității proiectului Linia telefonică de urgență pentru prevenirea tentativelor de suicid.
Bugetul propus pentru anul 2021 a adus în Consiliu General discuții pe marginea a două proiecte cu impact major pentru persoanele aflate în grupuri vulnerabile:
- Finanțarea finalizării imobilului de locuințe sociale din Prelungirea Ghencea 322 – 326
- Reducerea cu 50% a stimulentului de inserție pentru persoanele adulte cu dizabilități
ONG-urile amintesc că primarul general a anunțat în cadrul ședinței în care s-a votat bugetul pentru anul 2021 că, din lipsa de fonduri, valoarea stimulentului va fi scăzută la în valoare de 250 de lei și că în măsura în care va găsi resurse financiare, va reveni la cei 500 de lei.
Cu toate acestea, modul în care a fost făcut anunțul contravine, în opinia autorilor acestui raportat, principiilor transparenței și, mai mult, aduce grave prejudicii familiilor care beneficiază de acest sprijin.
Municipiul București este un oraș profund ostil persoanelor cu dizabilități
”Organizațiile semnatare consideră că modul în care această decizie a fost comunicată contravine profund principiilor transparenței. Și măsura în sine de înjumătățire a acestui stimulent este, în opinia noastră, cu un potențial major de a afecta calitatea vieții persoanelor cu dizabilități și, mai mult, un gest nepotrivit raportat la încremenirea autorităților publice din București în domeniul accesibilizării spațiilor publice”, susține raportul citat.
Municipiul București este un oraș profund ostil persoanelor cu dizabilități – lipsa accesibilizării spațiilor publice, lipsa infrastructurii sociale dedicate acestei categorii sunt aspecte care afectează acut calitatea vieții persoanelor cu dizabilități.
Organizațiile semnatare consideră că, până când Primăria Municipiului București nu se va fi achitat măcar de obligația minim obligatorie prin lege – aceea de a accesibiliza orașul, această sumă este ”o formă de recompensare pentru neputința instituțională.”
ActiveWatch este o organizaţie de drepturi ale omului, care militează pentru comunicarea liberă în interes public; a oferit o platformă de dezbateri în jurul unor teme sensibile: presiuni asupra mass-media, lipsă de transparenţă a iniţiativelor autorităților publice locale şi centrale etc.
