Nivelul poluării a scăzut în Europa în ultimii douăzeci de ani, inclusiv în Bucureşti, dar, cu toate astea rămâne la cote alarmante. Un studiu publicat în prestigioasa revistă Nature arată că 98% dintre europenii monitorizaţi trăiesc în zone în care nivelul de particule de praf PM2.5 e peste limitele stabilite de Organizaţia Mondială a Sănătăţii, relatează Buletin de Bucuresti.
Studiul realizat de Barcelona Institute for Global Health (ISGlobal), care a fost publicat în jurnalul Nature Communications, analizează evoluția nivelurilor de particule de poluanţi înregistrate între 2003–2019, în 1426 de regiuni, din 35 de țări europene. O zonă care înglobează 543 de milioane de oameni.
Deși trendul este descrescător, 98% dintre europeni locuiesc în zone unde nivelurile de PM2.5 depășesc limitele impuse de Organizația Mondială a Sănătății (OMS). 80% dintre europeni locuiesc în zone unde nivelurile de PM10 sunt peste limitele impuse și 86% în zone unde nivelurile sunt peste limite pentru dioxid de azot (NO2).
Concentrațiile medii de particule de praf în suspensie de 2,5 microni (PM2.5) și de 10 microni (PM10) au fost mai ridicate preponderent în Europa de Est și nordul Italiei. Pe de altă parte, cele mai semnificative reduceri de PM2.5 și PM10 au fost observate în Europa Centrală.
Acest lucru vine odată cu implementarea unor măsuri în multe orașe europene. Concentrațiile medii anuale din Europa Centrală s-au modificat astfel: −1.72% PM2.5, −2.72% PM10 și −2.45% NO2. Cele mai ridicate concentrații de dioxid de azot corespund celor mai populate zone urbane din Europa de Vest.
În România, cantitățile substanțelor dăunătoare sunt în scădere. Cu toate acestea, nivelurile rămân foarte ridicate. Bucureștiul, în mod special, prezintă medii ridicate pentru μg/m³ (micrograme pe metru cub) din fiecare substanță: PM2.5 mediu între 25-30-35 μg/m³, PM10 între 40-50 μg/m³, NO2 între 20-25-30 μg/m³ și ozon între 75-80 μg/m³.
Cele mai „curate” și cele mai poluate zone ale Europei
„Zilele curate” reprezintă numărul de zile dintr-un an în care nivelurile de PM2.5, PM10, NO2 respectiv O3 au fost sub limitele stabilite de Organizația Mondială a Sănătății. Zonele în care 99% dintre zilele unui an au fost astfel de zile „curate” sunt luate drept punct de reper. În alte zone, astfel de zile aproape că nu au existat.
Când vine vorba de zile catalogate drept „zile curate” de ghidul OMS pentru PM2.5, zonele în care 99% dintre zile respectă cerințele sunt în Irlanda și Irlanda de Nord, părți din Spania și Portugalia și în țările nordice, Suedia, Norvegia, dar, în special, Finlanda.
Estul și sud-estul Europei, inclusiv România, au cele mai multe zile în care cantitățile înregistrate depășesc nivelul maxim recomandat de OMS. În unele zone, precum Bucureștiul sau alte orașe foarte populate, poluarea e peste limită în peste trei sferturi dintre cele 365 de zile ale anului.
Mai multe părți ale Europei au aer „curat de PM10” aproape tot anul: țările nordice aproape în totalitate, zone din Irlanda, Irlanda de Nord și Anglia, o bună parte din Franța (desigur, nu partea care adăpostește capitala sa, Parisul), dar și alte zone.
Zonele în care cele mai multe zile limitele de PM10 sunt depășite se regăsesc în Bulgaria, Serbia, Kosovo, și nordul Italiei. Bucureștiul urmează îndeaproape şi, apoi, nord-estul Uniunii Europene.
Bucureşti gâtuit de poluare – Raportul Ecopolis
Raportul despre calitatea aerului din Capitală pentru anul 2023, realizat de Ecopolis, asociația care a înființat www.aerlive.ro, platforma independentă de monitorizare a calității aerului, arată faptul că, deși nivelul mediu de poluare este mai scăzut decât cel din anul 2022, Bucureștiul nu stă bine: numai în jurul școlilor și spitalelor poluarea maximă zilnică este de 6-7 ori mai mare decât valoarea maxim admisă.
Buletin de București a comparat datele acestuia cu penultimul raport al aceleași asociații, care acoperea anii 2021 și 2022.
Ultimul raport a înregistrat și el o scădere a nivelului poluării. Cu toate acestea, mediile anuale ale multor zone din București, în special în jurul spitalelor, depășesc valoarea maximă admisă. Limita de 50 μg / m3 a fost depășită în 45 de zile din cele 9 luni în care senzorii au fost monitorizați, iar poluarea maximă zilnică este de 6 ori mai mare decât valoarea maxim admisă, potrivit raportului Ecopolis.
