Numărul locuinţelor vândute în Bucureşti, cu 18% mai mare faţă de 2023

Prognozele indică o scădere a numărului de locuinţe livrate atât în acest an, cât şi anul viitor, în Bucureşti, unde nivelul vânzărilor din primele trei luni a fost cu aproximativ 18% mai mare decât în perioada similară din 2023, arată o analiză a companiei Colliers, potrivit căreia avansul cererii va exercita presiune asupra preţurilor pe termen mediu.

”Piaţa rezidenţială a început anul 2024 în forţă, cu un prim trimestru încheiat cu o creştere de 18% a numărului tranzacţiilor cu apartamente în Bucureşti, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent”, potrivit datelor Colliers.

În restul ţării, cererea pe piaţa rezidenţială a marcat creşteri şi mai mari, de 19%. Intenţia de cumpărare se menţine în continuare ridicată, observă consultanţii Colliers, explicând că detensionarea pieţelor financiare va stimula cererea de locuinţe. În oraşele sau zonele cu mai puţine locuinţe aflate în construcţie în următoarea perioadă, acest lucru va exercita presiune asupra preţurilor. Totuşi, cel puţin în prima parte a acestui an, consultanţii Colliers anticipează un echilibru între cerere şi ofertă pe piaţa rezidenţială.

Piaţa nu susţine încă o accelerare semnificativă a numărului de tranzacţii

„Deşi luna martie nu a continuat trendul anilor record pentru vânzări înregistrat în 2021-2022, piaţa nu susţine încă o accelerare semnificativă a numărului de tranzacţii, mai ales că şi costurile de finanţare rămân ridicate. În contextul în care inflaţia scade mai lent decât era prevăzut în prognozele oficiale, anticipăm că o scădere mai semnificativă a ratei dobânzilor, faţă de nivelul puţin sub 6% înregistrat în prezent, va fi observată cel mai probabil la începutul anului viitor. Dacă nu vor apărea noi şocuri majore care să afecteze cererea de apartamente în următoarea perioadă, ne aşteptăm ca fluctuaţiile mari de la o lună la alta, specifice anilor de după pandemie, să fie înlocuite treptat de variaţii mai moderate şi mai previzibile“,  punctează Gabriel Blăniţă, associate director valuation & advisory services la Colliers România.

Cu toate că se prognozează o scădere a numărului de locuinţe livrate atât în acest an, cât şi anul viitor, în Bucureşti, unde nivelul vânzărilor din primele trei luni a fost cu aproximativ 18% mai mare decât în perioada similară din 2023, avansul cererii va exercita presiune asupra preţurilor pe termen mediu. Dintre oraşele mari, cele mai importante creşteri de vânzări s-au înregistrat în Timişoara (24%). Totuşi, principalul factor care a influenţat această evoluţie este efectul de bază, în contextul în care în anul precedent, vânzările din primele două luni au fost extrem de scăzute, pe fondul creşterii costurilor de finanţare.

În Cluj-Napoca, luna martie nu a replicat ritmul vânzărilor de la începutul anului

În Cluj-Napoca, luna martie nu a replicat ritmul vânzărilor de la începutul anului, însă pe întreg trimestrul, evoluţia a fost similară cu cea din Capitală, înregistrând o creştere de 18%. În contextul în care Clujul se află în fruntea clasamentului cu cea mai scumpă piaţă rezidenţială din ţară, consultanţii Colliers sunt de părere că recordurile de vânzări din ultimii ani vor fi mai dificil de atins pentru o bună perioadă de timp, în absenţa unei accelerări a ritmului de dezvoltare pentru noi locuinţe.

În Iaşi, numărul tranzacţiilor din primul trimestru a depăşit cu mult valorile înregistrate în trecut, datorită finalizării mai multor ansambluri de mari dimensiuni în prima parte a acestui an. Chiar şi fără impactul acestor livrări, ritmul vânzărilor în Iaşi este în creştere faţă de ultimii ani, indicând o accelerare a ritmului de dezvoltare a oraşului.

În ultimii 6 ani s-au construit peste 400.000 de locuinţe în România

„Dacă analizăm strict numărul de tranzacţii şi comparăm începutul lui 2024 cu anii record, observăm o scădere de 15%, în timp ce, în raport cu perioada 2017-2019, constatăm un plus de 20%. Unul dintre motivele pentru care nu facem prea des comparaţii cu anii dinaintea pandemiei este că s-au produs multe schimbări de atunci. De exemplu, în ultimii 6 ani s-au construit peste 400.000 de locuinţe în România, iar un stoc de locuinţe în creştere s-ar traduce şi printr-o creştere a numărului de tranzacţii. În plus, salariul mediu net la nivel naţional s-a dublat în ultimii 6 ani, iar PIB-ul în aceeaşi perioadă a crescut cu aproape 70%. Preţurile apartamentelor nu au rămas neschimbate, ci au crescut considerabil în oraşele mari, în special în cazul construcţiilor noi. Adoptarea standardelor nZEB creşte şi mai mult costul construcţiilor noi, iar toate aceste aspecte fac din ce în ce mai dificilă compararea între diferite perioade. Avem o piaţă rezidenţială din ce în ce mai complexă şi este important să ne uităm atât la indicatorii backward-looking, cum ar fi numărul de tranzacţii, preţurile, raportul de accesibilitate, stocul, livrările, etc., cât şi la indicatorii forward-looking, cum ar fi autorizaţiile emise, cererile de credite, intenţia de cumpărare”, conchide Gabriel Blăniţă.

URMĂREȘTE-NE PE

Articole similare

Noutati