Numărul oamenilor fără adăpost care trăiesc în Capitală s-a dublat, în ultimii 4 ani, arată datele Primăriei Municipiului București (PMB), potrivit spotmedia.ro.
Îi vedem peste tot: pe străzi, mai ales în centru. Pe băncile din parcuri. În autobuze, adesea mirosind urât și înconjurați de sacoșe pline.
De ce sunt tot mai mulți oameni fără adăpost
Direcția Generală pentru Asistență Socială a Municipiului București (DGASMB) din cadrul PMB a transmis, la solicitarea Spotmedia.ro, că în 2020 erau, în evidențe sale, 880 de persoane fără adăpost.
În 2021, numărul lor crescuse la 1.400.
Iar în octombrie 2023, numărul persoanelor fără adăpost identificate ajunsese la 1.686.
Nu vorbim despre un număr constant de persoane, ci despre cel înregistrat atunci când se fac recensămintele sau alte evaluări.
În medie, la nivelul Capitalei, sunt, în prezent, circa 1.500 de persoane fără adăpost, a transmis PMB, la solicitarea Spotmedia.ro.
Iată de ce susține PMB că a crescut numărul oamenilor din oraș care locuiesc pe stradă.
„(…) precizăm faptul că printre principalele cauze se numără migrația din mediul rural către urban, ruperea legăturilor cu familia de bază, lipsa unui stoc de locuințe sociale la dispoziția autorităților publice locale și situația materială precară, care generează dificultăți de acoperire a costurilor cu închirierea unei locuințe”, ne-a transmis PMB.
Irina Zamfirescu susține că, într-adevăr, oamenii pleacă de la țară din cauza sărăciei. Vin în București, în încercarea de a supraviețui. Și sunt, poate, chiar mai mulți decât a înregistrat PMB.
„(…) recensământul persoanelor fără adăpost e destul de complicat de făcut.
Ca să putem compara, ar trebui să ne uităm pe o perioadă mai lungă de timp. Și nu avem date care să ne permită să ne uităm pe 10 -15- 20 de ani în urmă. Or, nu avem aceste date.
E și foarte complicat să recenzeze aceste persoane. Din cauză că – și aici e unul dintre motivele pentru care persistă fenomenul – persoanele fără adăpost se feresc de direcțiile de asistență socială.
Dau un exemplu concret, o femeie dintr-o familie care locuiește fără forme legale (deci, practic, nu are adăpost, ci doar ocupă temporar un spațiu – n.red.) și care mi-a spus «Mi-e frică de Protecție, doamnă!».
Direcțiile de Asistență Socială și Protecția Copilului – toate, după știința mea – fac teren alături de Poliția Locală. Iar dacă Poliția Locală, în mod tradițional, amendează aceste persoane (fără adăpost), la ce mă pot aștepta?
Am auzit frecvent, uneori chiar și față cu mine, amenințări (ale Direcțiilor de Asistență Socială) cu privire la faptul că persoanelor fără adăpost le vor fi preluați copii în sistemul de protecție. Iar mulţi dintre adulții fără adăpost sunt ei înșiși copii din sistemul de protecție. Oameni cu traume în urma unei copilării trăite în sistemul de protecție din anii ’90. Și în situația asta, nu vrei să-ți trimiți copilul acolo, nu?
Pe de altă parte, cu siguranță că Parada și Carusel au ajutat, acolo. Pentru că în ONG-uri au încredere persoanele fără adăpost.
(…) de ce a crescut atât de mult acest număr al persoanelor fără adăpost, în ultimii ani? Pentru că disparitățile sociale în România cresc în continuare. Adică cei săraci devin din ce în ce mai săraci, pentru că am inflația, am creșterea prețurilor la orice..
Asta înseamnă că acestor oameni le e din ce în ce mai greu. De ce vin ei din alte orașe aici? Pentru că în România avem dezvoltare inegală. Pentru că există în acest moment în România orașe în care, de exemplu, nu există un adăpost de noapte.
Eu am vorbit cu o familie care mi-a povestit «Doamnă, am încercat și varianta să mă duc la țară» Ei erau de undeva dintr-o comună, din Teleorman, dacă nu mă înșel. Și știi că toată lumea spune: de ce nu te duci acolo, de unde ești tu.
Avea vreo 6-7 copii. Și îmi povestea: ««M-am dus, mi-am înscris copiii la școală și, doamnă, m-am trezit că oamenii din sat nu aveau bani să mă plătească, să le fac diverse treburi prin gospodărie.
Pentru că era un sat sărac. Și nu era nici Fundația Parada (din București – n.red.) să mă ajute cu o ciorbă la prânz, cu un caiet pentru copii, cu o haină. Nu m-am putut descurca și m-am întors». Așa a revenit femeia respectivă în București, la situația din care încercase să scape”, a explicat Irina Zamfirescu pentru Spotmedia.ro.
