O familie din România pierde anual de la câteva sute la câteva mii de lei din cauza cumpărăturilor excesive şi a organizării neadecvate, iar pentru companiile agroalimentare, gestionarea ineficientă a stocurilor şi costurile de distrugere a deşeurilor adaugă o povară economică inutilă, care poate fi transformată în oportunitate prin donare şi facilităţi fiscale, susţine Federaţia Băncilor pentru Alimente din România (FBAR), într-un comunicat remis miercuri AGERPRES.
„În plină lună septembrie, dedicată la nivel internaţional combaterii risipei de hrană şi în contextul în care Reţeaua naţională marchează un deceniu de la înfiinţarea primei Bănci pentru Alimente din România, la Bucureşti, atenţia publică se îndreaptă către un aspect adesea ignorat: costul financiar invizibil al mâncării care ajunge la gunoi. Într-o perioadă în care preţurile alimentelor rămân o preocupare majoră pentru fiecare familie şi fiecare afacere, risipa alimentară reprezintă, în cel mai direct mod, o gaură neagră în buget. Traseul ‘cumpărăm, uităm, aruncăm’ a devenit un obicei neconştientizat care ne costă scump, atât la nivel individual, cât şi la nivel macroeconomic”, se arată în comunicat.
Conform datelor Eurostat, peste 53% din risipa alimentară la nivel european se produce chiar în gospodării, iar în România se aruncă anual aproximativ 1,87 milioane de tone de deşeuri alimentare doar din casele populaţiei.
În spatele acestor statistici se află decizii economice zilnice ineficiente, cum sunt: cumpărăturile fără planificare – mersul la magazin fără o listă clară sau pe stomacul gol duce la achiziţii impulsive de produse perisabile în cantităţi prea mari; porţiile supradimensionate – gătitul în exces fără o strategie de congelare sau revalorificare a resturilor; depozitarea neadecvată – ignorarea organizării vizuale în frigider (principiul First In, First Out – primul intrat, primul ieşit) face ca alimentele cumpărate recent să le acopere pe cele vechi, care ajung să expire neobservate; confuzia etichetelor – aruncarea prematură a hranei din cauza neînţelegerii diferenţei dintre „A se consuma până la” (data limită de siguranţă) şi „A se consuma de preferinţă înainte de” (data de calitate optimă).
„Toate aceste mici neglijenţe zilnice se acumulează, însemnând pentru o familie obişnuită o pierdere directă de până la câteva mii de lei în fiecare an – bani care ar fi putut fi economisiţi sau direcţionaţi către educaţie, sănătate şi servicii esenţiale”, atrage atenţia FBAR.
Pentru operatorii din lanţul agroalimentar – producători, procesatori, distribuitori şi retaileri – surplusul de alimente necomercializat din cauza ambalajelor deteriorate, a erorilor de etichetare sau a apropierii de termenul de expirare reprezintă o pierdere dublă: valoarea mărfii neîncasate şi costurile logistice aferente eliminării şi neutralizării deşeurilor.
În contrapondere, subliniază FBAR, prevenirea risipei şi donarea surplusului reprezintă o ecuaţie economică câştigătoare. Astfel, pe plan economic, legislaţia din România oferă facilităţi fiscale majore companiilor donatoare, cum ar fi deductibilitate fiscală integrală la calculul impozitului pe profit şi scutire de TVA pentru alimentele transferate gratuit către Băncile pentru Alimente.
Pe plan social, hrana îşi păstrează utilitatea şi ajunge la comunităţile vulnerabile care se confruntă cu insecuritatea alimentară, iar referitor la mediu, previne emisiile de gaze cu efect de seră generate de descompunerea alimentelor în gropile de gunoi.
„Risipa alimentară nu este doar o problemă morală sau de mediu, ci este o problemă de gestiune economică gravă. Când aruncăm mâncare, aruncăm bani, energie, muncă şi resurse naturale. În timp ce o familie pierde sute de lei pe lună pe alimente uitate în frigider, la capătul celălalt al lanţului există români care nu au ce pune pe masă. La Băncile pentru Alimente, de 10 ani dovedim că există un alt drum: un mecanism în care fiecare leu investit în logistica noastră multiplică de peste 13 ori valoarea hranei salvate. Vă invităm să privim farfuria şi bugetul cu mai mult respect şi să transformăm risipa în solidaritate”, a declarat preşedintele Federaţiei Băncilor pentru Alimente din România, Romuald Bulai, citat în comunicat.
Federaţia Băncilor pentru Alimente din România şi cele nouă Bănci Regionale din Bucureşti, Cluj, Roman, Braşov, Oradea, Timişoara, Constanţa, Craiova şi Galaţi formează o reţea naţională de solidaritate, care salvează zi de zi hrană de la risipă şi o transformă în sprijin real pentru comunităţile vulnerabile.
FBAR este membru al Federaţiei Europene a Băncilor pentru Alimente – FEBA. De la înfiinţare, în 2016, şi până la finalul lunii iunie 2026, Reţeaua Băncilor pentru Alimente a colectat peste 49.000 de tone de produse: peste 44.000 de tone de alimente salvate de la risipă, peste 4.000 de tone de alimente donate prin Colecta Naţională de Alimente şi peste 1.800 de tone de produse non-food.
Cele peste 48.000 de tone de alimente s-au transformat în peste 96 de milioane de porţii de hrană, distribuite prin 910 ONG-uri partenere către 340.000 de persoane vulnerabile.
Sursa: Agerpres
