Ordinul Arhitecților din România transmite clarificări după ce a luat act de informațiile comunicate în mass-media referitoare la o posibilă atacare în contencios administrativ a documentației Plan urbanistic zonal – zone protejate (PUZCP) București.
1. Ordinul Arhitecților din România (OAR) este organizația profesională care are misiunea de a proteja și promova calitatea produsului de arhitectură și urbanism. Urmărim această misiune prin toate instrumentele pe care ni le conferă legea, începând de la formarea de bază și prin toate mijloacele de dezvoltare profesională continuă, prin toate formele de promovare a calității pe care le dezvoltăm, dar și – în măsură decisivă – prin așezarea practicii profesionale pe fundamentul oferit de cadrul legislativ și normativ specific, inclusiv reglementările urbanistice. Atunci când este vorba de localități cu zone istorice valoroase, acest fundament constă în primul rând în planurile urbanistice zonale pentru zone construite protejate (PUZCP).
2. PUZCP este documentația de urbanism care are ca scop primar protejarea valorilor de patrimoniu cultural de interes național prin delimitarea și reglementarea specifică. Acest instrument de reglementare, instituit prin lege organică (L. 5/2000 și L. 350/2001), transpune viziunea și prevederile concrete cuprinse în convențiile europene ale domeniului patrimoniului cultural, ratificate prin lege și deci incluse în sistemul juridic național – Convenția pentru protecția patrimoniului arhitectural al Europei (Granada 1985, ratificată prin L. 157/1997), Convenția europeană pentru protecția patrimoniului arheologic (La Valetta 1992, ratificată prin L. 150/1997) și Convenția europeană a peisajului (Florența 2000, ratificată prin L. 451/2002).
3. PUZCP București reprezintă, începând din anul 2000, baza pentru protejarea integrată a patrimoniului imobil din orașul istoric. Este un document care a asigurat, atunci când a fost corect aplicat, echilibrul între interesele private multiple asociate vieții urbane și dezvoltării, cu interesul public al protejării valorilor de patrimoniu cultural. PUZCP este în prezent singura documentație de reglementare care se bazează pe o cunoaștere detaliată și o viziune largă asupra valorilor și potențialului de devenire al orașului istoric. Acest document tratează valorile culturale difuze în țesutul urban, depășind sfera creațiilor excepționale, de vârf, care sunt monumentele istorice.
4. Deficiențele bine-cunoscute ale gestionării patrimoniului arhitectural-urbanistic al Bucureștiului, manifestate prin abandonul extins al fondului construit istoric, prin permisivitatea nejustificată pentru demolarea clădirilor istorice și prin lipsa unui control adecvat al modului de construire în țesut istoric au făcut obiectul a numeroase semnale de alarmă, rapoarte și programe de salvare. Dintre acestea reamintim în ordine cronologică: • Raportul Comisiei Prezidențiale pentru Patrimoniul Construit, Siturile Istorice și Naturale (Administrația Prezidențială, 2009, link aici), ale cărui recomandări se referă, între altele, tocmai la asigurarea reglementărilor urbanistice specifice pentru zonele construite protejate și întărirea regimului de protecție în aceste zone; raportul tratează pe larg situația capitalei, într-un capitol intitulat „Agresiuni împotriva patrimoniului cultural din București”;
5. Rezoluția Comitetului Internațional al Orașelor și Satelor Istorice din cadrul Consiliului Internațional al Monumentelor și Siturilor (CIVVIH-ICOMOS, 2013), referitoare la patrimoniul arhitectural și cultural al Bucureștiului, care semnalează aceleași probleme de fond,
lipsa protecției reale și eficiente a țesutului istoric; • Înscrierea Bucureștiului în lista celor mai periclitate monumente din lume, World Monuments Watch, program de conștientizare și sensibilizare derulat de una dintre cele mai importante ONG din domeniul protejării patrimoniului cultural, World Monuments Fund (2016, link aici); • Raportul pentru București publicat periodic de Filiala Teritorială București a Ordinului Arhitecților din România (2016, 2018, 2022, link aici), care de asemenea evidențiază mecanismele agresiunii asupra patrimoniului și necesitatea unei politici coerente de dezvoltare, care trebuie susținută prin instrumente de planificare urbanistică.
În concluzie, dată fiind valoarea patrimoniului cultural arhitectural-urbanistic al Bucureștiului și importanța PUZCP în gestionarea acestui patrimoniu, așa cum este arătată mai sus și dat fiind interesul
public pe care o astfel de documentație îl servește, afirmăm nevoia imperativă de a menține în vigoare această reglementare.
De asemenea, reafirmăm interesul OAR pentru reglementarea urbanistică adecvată în cazul Municipiului București – ca și în orice alt loc din țară. Am comunicat public acest interes cu prilejul întâlnirii de lucru pe care am avut-o cu Prefectul Municipiului București în data de 19 octombrie 2022, oferindu-ne sprijinul profesional în acest sens.
Nu în ultimul rând, salutăm invitația la dialog instituțional și profesional lansată de Primarul Municipiului București către organismele relevante în acest caz – Președinție, Prefectul Municipiului București, Miniștrii Dezvoltării și Culturii, Universitatea de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu” și OAR – căreia îi vom răspunde prin participarea reprezentanților noștri la întâlnirea propusă pentru miercuri, 8 februarie. Sperăm că împreună vom putea ajunge la o rezolvare pozitivă în acest caz.
