Frumosul ”palat venețian” de pe strada Temișana din București, construit în urmă cu peste 100 de ani, a fost lăsat în paragină și este în pericol de prăbușire. Ferestrele au fost distruse, cade tencuiala, pe fațadă sunt crăpături imense, iar în interior a crescut vegetație, potrivit HotNews.ro.
Clădirea este proprietate privată, însă este clasată ca monument istoric și trebuie protejată. Cu toate acestea, până acum autoritățile nu au făcut mare lucru.
Potrivit unui răspuns transmis de Primăria Capitalei la solicitarea HotNews.ro, proprietarii au fost amendați în 2021 cu 16.000 de lei pentru că nu au întreținut imobilul, însă insuficient pentru salvarea monumentului.
- ”Imobilul din Str. Temișana nr. 2-4, sector 1 este proprietate privată, înscris pe lista Monumentelor Istorice a Municipiului București din anul 2015, la poziția 2111, cod LMI B-II-m-B-19768.
- Având în vedere faptul că proprietarul acestuia nu a efectuat lucrări de conservare, consolidare-restaurare-reparații curente și de întreținere a imobilului în condițiile legii, a fost sancționat contravențional, în conformitate cu prevederile art. 36. lit.b, și h din Legea nr. 422/2001.
- Poliţiştii locali au aplicat două sancţiuni contravenţionale, în valoare totală de 16.000 de lei”, se arată în răspuns.
La nivelul Primăriei Capitalei nu există în acest moment un proiect pentru exproprierea/cumpărarea acestui imobil.
Un caz tipic pentru București
Edmond Niculușcă, fondatorul asociației ARCEN, un ONG dedicat salvării patrimoniului construit din Capitală, spune că acesta este un caz tipic pentru București, fiind efectul neclarităților din legislație.
- ”Cazul Palatului venețian din centrul Bucureștiului, din dreptul Grădinii Istorice Cazzavillan, e un caz tipic pentru București, din păcate.
- Case emblematice, clădiri istorice, cel mai adesea clasate ca monumente de arhitectură, sunt azi într-o stare de degradare totală și de precolaps.
- Este efectul unei administrații care zeci de ani a fost anesteziată de interese mercantile, în afara interesului public, și de lipsa clarității unei legislații care să protejeze patrimoniul construit.
- Povestea acestui monument e identică cu povestea casei Miclescu din Soseaua Kiseleff, hanul Solacolu sau casei de negustori din dreptul străzii Mătăsari (deja dispărută)”, este de părere Edmond Niculușcă.
El spune că situația s-ar putea rezolav printr-un dialog între administrație, investitori și societatea civilă, dar și prin îmbunătățirea legii.
Azi, situația e atât de gravă, încât fara un dialog constructiv între administrație, investitori, antreprenori, experți și societate civilă vom contiuna sa pierdem tot mai mult din substanța istorică și identitara a acestui oraș. Și prin asta, mult potențial de creștere economică”, afirmă Edmond Niculușcă.
Clădirirea a fost construită la începutul secolului XX, între anii 1901 și 1911. Deși îi se mai spune casa ”Luigi Cazzavillan”, nu există date care să stabilească clar că acesta ar fi locuit aici, autorizația de construire fiind obținută în 1901, cu doar 2 ani înainte de moartea acestuia.
Lugi Cazzavillan, ziarist român de origine italiană, a fondat în 1884 ziarul Universul. În grădina istorică aflată vizavi de clădire se află o fântână decorată cu trei putti şi o coloană ce susţine bustul din bronz al lui Luigi Cazzavillan, realizat de sculptorul Filip Marin.
Datorită decorațiunilor fațadei, istoricul Andrei Pippidi a numit casa de pe strada Temișana nr. 2-4 „un palat venețian eșuat în București”.
