Pensiile private din pilonul II ar putea să fie mai mari în viitor, după ce și contribuția va crește. În 2024, angajaţii ar urma să dea 4,75% din salariu, faţă de 3,75% în prezent, potrivit stirileprotv.ro.
Asta ar însemna că mai mulţi bani din lefurile românilor se vor duce în aceste conturi, pentru bătrâneţe. Majorarea s-ar putea face în rate anuale sau dintr-un singur foc. Guvernul nu poate să amâne prea mult decizia, pentru că România s-a angajat în faţa Comisiei Europene să reformeze întregul sistem de pensii.
Până la finele lunii martie, Guvernul trebuie să decidă când şi cum va creşte contribuţia la pilonul II de pensii.
Contribuţia la pilonul II de pensii este acum 3,75% din venitul brut al unui angajat. În 2024, contribuţia ar urma să fie de 4,75%, potrivit angajamentelor luate de România faţă de Comisia Europeană.
În paralel, sunt discuţii şi despre cum ar trebui să fie reglementată, printr-o lege nouă plata pensiilor din pilonul II – adică dacă, la pensionare, participanţii la pilonul II vor putea alege între plata integrală sau cea eşalonată, pe mai mulţi ani.
Cei din Asociaţia Participanţilor la Pilonul II de pensii spun că milioanele de români care lucrează trebuie să fie cei care decid cum îşi gestionează banii.
Mihai Pop, asociația Participanților la pilonul II: “O sumă relativ mică, dacă o dăm într-un termen pe cinci ani, asta poate să însemne ceva şi trebuie întotdeauna să existe opţiunea, la cererea clientului, pentru o retragere totală sau parţială”.
Acum sunt 7,8 milioane de participanţi la pilonul 2 de pensii – ei sunt viitorii pensionari. Doar jumătate dintre ei au cotizat lună de lună la acest pilon de pensii în care s-au adunat până acum 87 de miliarde de lei. Asta înseamnă că, în medie, într-un cont se găsesc 11.250 de lei. În prezent, dacă cineva ajunge la vârsta de pensionare, poate să aleagă dacă ia toţi banii – adică o plată unică – ori dacă îi va încasa eşalonat, pe cel mult cinci ani.
Banii strânşi în pilonul 2 pot fi retraşi înainte de pensionare doar mod excepţional, adică în cazuri nefericite de invaliditate ori deces. În această ultimă situaţie, banii ajung la moştenitori.
În alte ţări europene, ca Olanda şi Germania, sistemul se bazează pe plata unei pensii lunare pe mai multi ani. Unele țări iau în calcul speranța de viață pentru a stabili durata plăților. Media în Uniune este de 12 ani.
