Peste 18 milioane de alegători sunt aşteptaţi la urne pentru a-şi alege parlamentarii din peste 8.000 de candidaţi, duminică, de la ora 7.00 fiind programată începerea procesului de votare în ţară, cel din străinătate, început de vineri, de la ora 20.00, ora României, fiind deja în plină desfăşurare. În ţară sunt 18.968 de secţii de votare, iar în străinătate 950, scrie News.ro.
Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) a anunţat că numărul total al alegătorilor înscrişi în listele electorale permanente este 18.008.555 de cetăţeni.
Numărul total al persoanelor care au dreptul de vot interzis este de 19.403 cetăţeni, numărul total al alegătorilor români din străinătate care au optat pentru votul prin corespondenţă prin înregistrarea pe site-ul votstrainatate.ro şi înscrişi în listele electorale permanente din străinătate pentru votul prin corespondenţă este de 6.656 cetăţeni, iar numărul total al alegătorilor români din străinătate care au optat pentru votul la secţia de votare prin înregistrarea pe site-ul votstrainatate.ro şi sunt înscrişi în listele electorale permanente din străinătate este de 5.864 cetăţeni.
Anul acesta s-au înscris în cursa electorală pentru noul Legislativ 31 de partide şi 19 organizaţii ale minorităţilor naţionale, care au pus pe liste 8.168 de candidaţi – 2.906 la Senat şi 5.262 la Camera Deputaţilor, la care se adaugă 58 de candidaturi independente – 52 la Senat şi 6 la Camera Deputaţilor. Aceştia se luptă pentru 331 de mandate de deputat şi 134 de mandate de senator. PSD are cei mai mulţi candidaţi, respectiv 639, urmat de SOS România – 636, PNL – 630, AUR – 621, Forţa Dreptei – 619, UDMR – 596 şi USR – 589.
De asemenea, 19 organizaţii ale minorităţilor au 58 de candidaţi, doar la Camera Deputaţilor.
Procentul de candidaturi ale femeilor a crescut la 35%, de la 29,5% în 2020, conform Expert Forum. Din total, cele mai multe candidate sunt în diaspora (45%), Ilfov (43%) şi Alba (40%), raportat la numărul total de candidaţi din judeţ. Cele mai puţine sunt în Timiş, Harghita şi Arad (aprox. 30%). În Bucureşti procentul de candidate este de 30%.
Votarea în străinătate a început sâmbătă, la ora locală 7.00, şi se desfăşoară până la ora 21.00, la fel şi duminică. În ţară sunt 18.968 de secţii de votare, iar în străinătate 950.
Secţiile sunt deschise în intervalul orar 07.00-21.00 (ora locală). Există posibilitatea prelungirii programului secţiei cetăţenii care, la ora 21:00, se află în sediul secţiei de votare, precum şi pentru cei care se află la rând în afara sediului secţiei de votare pentru a intra în localul de vot.
La secţiile de votare organizate în străinătate pot vota doar cetăţenii români cu drept de vot cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate.
Alegătorii cu domiciliul în străinătate votează pe baza următoarelor acte de identitate: paşaportul simplu, cu menţionarea ţării de domiciliu; paşaportul simplu temporar, cu menţionarea ţării de domiciliu; paşaportul simplu electronic, cu menţionarea ţării de domiciliu.
Alegătorii cu reşedinţa în străinătate votează pe baza următoarelor acte de identitate: cartea de identitate, cartea electronică de identitate, cartea de identitate provizorie; buletinul de identitate; paşaportul diplomatic, paşaportul diplomatic electronic, paşaportul de serviciu, paşaportul de serviciu electronic, paşaportul simplu, paşaportul simplu electronic, paşaportul simplu temporar.
Totodată, alegătorii care au reşedinţa în străinătate trebuie să prezinte şi un document eliberat de autorităţile statului de reşedinţă, care atestă dreptul legal de şedere în străinătate pe o perioadă mai mare de 90 de zile.
La alegerile pentru Senat şi Camera Deputaţilor, alegătorii votează numai la secţia de votare la care este arondată strada sau localitatea unde îşi au domiciliul ori reşedinţa. În cazul în care, în ziua votării, alegătorii se află în altă unitate administrativ-teritorială din cadrul aceleiaşi circumscripţii electorale, aceştia pot vota la orice secţie de votare din cadrul circumscripţiei electorale unde îşi au domiciliul sau reşedinţa.
