Peste 60% din tinerii români consideră că România merge într-o direcție greșită și nu au încredere în Parlament, Guvern și Președinție

0
226
Pixabay

România se confruntă cu un fenomen îngrijorător, arată o analiză bazată pe informații furnizate de Comisia Europeană (Eurostat), Institutul Național de Statistică, precum și date extrase din cercetarea sociologică Barometrul Tinerilor din România 2022: Peste 60% din tinerii români consideră că România merge într-o direcție greșită și nu au încredere în Parlament, Guvern și Președinție, iar numărul tinerilor care părăsesc definitiv România s-a dublat în ultimii 10 ani, arată documentul întocmit de Alexandru Manda, cu sprijinul IRES și al Societății Academice Române.

  • Notă: Autorul analizei este masterand în Dreptul Uniunii Europene la Universitatea din București și are o experiență de 9 ani în domeniul de tineret, activând de-a lungul timpului ca activist pentru drepturile tinerilor și echitate în educație. În prezent, Alexandru Manda este membru în conducerea Consiliului Consultativ pentru Tineret al Consiliului Europei.

Conform datelor Comisiei Europene, la 1 ianuarie 2021, în România trăiau 3.039.883 de tineri cu vârste între 15 și 29 de ani, adică aproape 16% din totalul populației României. Deși se află printre primele locuri în UE la numărul de tineri în cifre absolute, ca procent din totalul populației, România se află sub media UE27 (16,3%).

O explicație ar fi scăderea masivă a populației tinere din România, în jur de 1,2 milioane de persoane cu vârste între 15-29 de ani emigrând doar în ultimul deceniu. O altă explicație ar fi sporul natural, care s-a prăbușit în aceeași perioadă, atingând un minim istoric în perioada pandemiei de COVID-19. Spre exemplu, în 2020 și 2021, sporul natural a fost de -96802, respectiv -154175, comparativ cu perioada 2011-2019, cu un maxim de -35534 (2013) și un minim de -56791 (2015).

În acest context, modul în care se raportează tinerii la societatea în care trăiesc trage un semnal de alarmă asupra modului în care va arăta viitorul: 64% dintre tinerii 18-29 de ani consideră că România merge într-o direcție greșită, în timp ce doar 35% apreciază direcția ca fiind una bună. Mai mult decât atât, percepția tinerilor este uniformă în raport cu mediul din care provin sau studiile pe care le au. Altfel spus, 2 din 3 tineri cred că țara se îndreaptă într-o direcție eronată.

Cumva în legătură cu această percepție este și nivelul foarte scăzut în trei dintre cele mai importante instituții pentru mersul societății: Parlamen, Guvern și Președinție.

  • ”Conform Barometrului, 63% dintre tinerii români 18-29 de ani declară că nu au deloc sau aproape deloc încredere în Guvern, diferențele fiind nesemnificative statistic dacă privim datele defalcat pe mediul de rezidență sau nivelul studiilor. Relevant este totuși faptul că procentul celor 18-24 de ani care declară că nu au încredere deloc sau aproape deloc în Guvern este de 57%, în timp ce la grupa de vârstă 25-29 de ani se înregistrează un procent de 72%. Astfel, observăm că pe măsură ce înaintează în vârstă tinerii români încep să își piardă dn ce în ce mai mult încrederea în mediul politic”, arată analiza citată.

Nici Parlamentul, care reprezintă coloana vertebrală pentru o democrație, fiind forul democratic suprem al populației, nu stă mai bine, dimpotrivă, rezultatele sunt și mai îngrijorătoare:

  • ”65% dintre aceștia declarând că nu au încredere deloc sau aproape deloc în autoritatea legislativă a statului. Observăm, din nou, că nu există nicio diferență în funcție de mediul de rezidență, dar înregistrăm o neîncredere cu 8% mai mare în rândul tinerilor cu studii elementare față de cei cu studii superioare. Totodată, 75% dintre tinerii 25-29 de ani declară că nu au încredere deloc sau aproape deloc în Parlament, față de 57% în rândul celor din grupa de vârstă 18-24”, arată analiza.

Doar președintele României stă puțin mai bine la nivelul de încredere, dar doar comparativ cu Parlamentul și Guvernul:

  • ”Președintele României, deși stă mai bine în încrederea tinerilor decât Parlamentul sau Guvernul, înregistrează o rată de neîncredere de 59%. Totodată, similar Parlamentului, și în cazul instituției prezidențiale observăm o încredere mai ridicată cu 8% în rândul tinerilor cu studii superioare, raportat la cei cu studii elementare, precum și nicio diferență dacă privim datele defalcat pe mediul de rezidență”, se mai arată în studiul citat.

Studiul complet poate fi consultat aici: Provocările tinerilor din România. Analiză și recomandări.

sursa: G4Media.ro

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.