Peste un sfert dintre copii nu au acces la educația online, arată un studiu realizat de Salvați Copiii România. 28% dintre copii și 43% dintre cadrele didactice nu dețin parțial sau total resursele materiale necesare învățământului online.
Studiul a fost realizat de Salvați Copiii România, alături de Federația Sindicatelor din Educație „Spiru Haret”, Consiliul Național al Elevilor și Federația Națională a Asociațiilor de Părinți – Învățământ Preuniversitar. Specialiștii au dorit să avertizeze asupra consecințelor dramatice și pe termen lung ale îngrădirii accesului la educație pentru copiii vulnerabili.
„Criza socială îi afectează mult mai grav pe cei vulnerabili, iar pentru copii, îngrădirea accesului la educație are consecințe greu, dacă nu imposibil, de corectat ulterior. Neparticiparea școlară nu e o opțiune în nicio societate, din contră, educația trebuie protejată în acest context atât de dificil”, a avertizat Gabriela Alexandrescu, președintele executiv al Salvați Copiii România, potrivit unui comunicat de presă.
Datele provizorii extrase din statisticile INS arată că, la începutul acestui an calendaristic, peste 275.000 de copii cu vârsta învățământului obligatoriu (7-17 ani) nu mergeau la școală. De asemenea, 28% dintre copii și 43% dintre cadrele didactice nu dețin toate resursele materiale necesare învățământului online.
Deficitul pentru educația online este cu 10% mai ridicat în mediul rural decât în mediul urban și cu peste 10% mai mare în cazul învățământului primar și preșcolar decât în al celui liceal, arată datele anchetelor sociologice realizate de Salvați Copiii România.
„Rezultatele acestei analize sunt cu adevărat alarmante: aproape 30% dintre copii și părinții cu copii în școală declară că nu dețin resursele materiale necesare învățământului online. În ultimele luni, sute de mii de copii au fost lăsați în urmă de către sistemul educațional din România.
Putem trata acest eșec ca pe o lecție din care să extragem două concluzii principale: în primul rând, măsurile sociale, precum asigurarea accesului la internet pentru elevi și acordarea corespunzătoare a burselor școlare, sunt indispensabile în acest context, iar în al doilea rând, este esențial să înțelegem cu toții faptul că școala nu va mai arăta niciodată ca înainte. Avem o oportunitate uriașă de a evolua, de a face lucrurile mai bine. Ține de fiecare dintre noi să profităm de această oportunitate”, a spus Rareș Voicu, Președinte Consiliul Național al Elevilor.
La nivel național au fost cuprinse în studiu 915 unități școlare din învățământul preuniversitar, din 40 de județe.
Studiul Salvați Copiii mai relevă că:
➢ După aproximativ o lună de la debutul anului școlar 2020-2021, peste 20% din unitățile școlare incluse în eșantion își schimbaseră scenariul stabilit inițial, majoritar în sensul trecerii de la scenariul verde la scenariul galben sau roșu;
➢ Schimbarea scenariului a afectat aproximativ un sfert dintre copii și părinți (23%) și 14% dintre cadrele didactice. Probabilitatea schimbării scenariului de debut al anului școlar corelează direct cu ciclul educațional, liceele având o probabilitate de aproape două ori mai ridicată de schimbare a scenariului inițial (25%), în comparație cu instituțiile preșcolare (14%). Ponderea schimbării scenariului înregistrată în mediul rural (24%) a fost mai ridicată decât în urban (17%). Regiunile în care au fost înregistrate probabilități mai ridicate de schimbare a scenariului sunt: București-Ilfov (33%), Nord-Est (28%) și Centru (27%).
➢ Scenariul galben este scenariul cu cea mai mică rată de agravare măsurată la nivelul tuturor partenerilor educaționali, din ambele medii de rezidență (urban, rural), pentru toate cele patru cicluri de învățământ.
➢ 50% dintre părinți declară că responsabilitatea achiziționării măștilor și a dezinfectanților pentru copii le aparține. 26% din cadrele didactice sunt în această situație, pentru majoritatea acestora măștile și dezinfectanții fiind asigurate de administrația școlii/ localității. Ponderea contribuției individuale (sau a familiilor) este mai ridicată în mediul urban (42%), decât în cel rural (34%), este mai ridicată în cazul liceelor (46%) decât al învățământului preșcolar (24%). Peste 70% dintre actorii educaționali apreciază că regula
purtării măștii e respectată la școală
➢ Deficitul de competențe necesare învățământului online este similar, 28%, la nivelul tuturor partenerilor educaționali, cu 5% mai scăzut în rural decât în urban și cu 23% mai scăzut în cazul educației preșcolare decât liceale;
➢ Aproximativ jumătate dintre actorii educaționali se simt în siguranță în școală: 55% dintre elevi, 49% dintre părinți și 59% dintre cadrele didactice. Nivelul de siguranță perceput este similar în rural cu cel din urban și mai ridicat în cazul învățământului preșcolar (63%) decât al învățământuluiliceal (50%);
➢ Cea mai mare parte a partenerilor educaționali apreciază că, în prezent,calitatea actului didactic din școală este mai slabă decât cea dinaintea crizei COVID19, respectiv 46% dintre elevi, 45% dintre părinți și 44% dintre profesori declară acest lucru;
➢ Aproximativ o treime dintre actorii educaționali (32% dintre elevi, 29% dintre părinți și 27% dintre profesori) consideră că infectarea cu COVID19 nu este un pericol foarte mare (este prezentat exagerat, sau nu este un pericol deloc);
➢ Media generală a aprecierii (pe o scală de la 1 la 10) a modului în care autoritățile din învățământ au gestionat până acum această criză este de 6,15, cu un nivel mai scăzut de apreciere în rândul părinților (5,96), al celor din mediul urban (6,08) și al celor din învățământul liceal (5,94) și primar(6,07).
