Asociația pentru Dreptul Urbanismului a formulat o acțiune în contencios de chemare în judecată a Consiliului General al Municipiului București în vederea suspendării și anulării celor 5 hotărâri, aprobate de Consiliu, de suspendare a PUZ-urilor de sector.
Reprezentanții asociației sunt nemulțumiți de decizia de suspendare a PUZ-urilor de sector, ei motivând că decizia Consiliului lasă loc de suspiciuni grave, încălcându-se principiul transparenței, al proporționaltății și adaptabilității, precum și cel al predictibilității, scrie gandul.ro.
„Asociația pentru Dreptul Urbanismului formulează o acțiune în contencios de chemare în judecată a Consiliului General al Municipiului București în vederea suspendării și anulării celor 5 hotărâri, aprobate de Consiliu, de suspendare a PUZ-urilor de sector.
Considerăm că sunt suspiciuni grave de nelegalitate a acestor hotărâri fiind încălcate principii de drept precum:
1. Principiul Transparenței;
2. Principiul Proporționalității;
3. Principiul Adaptabilității;
4. Principiul Predictibilitatii;
În subsidiar, considerăm că hotărârile nu sunt fundamentate.
În fundamentarea hotărârilor se menționează că motivul pentru care se propun spre aprobare hotărârile este rezultat al unor plângeri prealabile și constatarea nelegalității PUZ-urilor de Sector.
Fundamentarea nu vine însoțită și cu soluții de rezolvare pe perioada propusă de suspendare, neavând niciun temei termenul de 12 de luni, fiind în mod vădit unul aleatoriu și discreționar.
Mai mult, proiectele nu au cuprins și un studiu de impact pentru a determina ce efecte pozitive sau negative ar avea în societatea aprobarea unor astfel de hotărâri.
În primul rând, în ceea ce privește suspendarea reglementărilor urbanistice aprobate, acest lucru ar fi putut fi admis doar în ipoteza în care acestea ar fi fost înlocuite, într-un termen rezonabil, de alte documentații de urbanism similare sau, cu atât mai mult, cu Planul Urbanistic General. Lucru care, în mod real nu se poate întâmplă având în vedere procedurile reglementate de lege.
Având în vedere că la nivelul municipiului București nu există nicio intenție manifestată în sensul soluționării problemei de executare a contractului de proiectare privind reactualizarea PUG, depășită cu peste 55 luni, și nici de elaborare a altor documentații de urbanism tip PUZ, termenul de 12 luni nu este fundamentat și nu constituie o perioada prin care problematica ridicată în fundamentarea hotărârilor să fie rezolvată.
Totodată, fundamentarea nu tratează și impactul asupra proiectelor publice aflate în diferite faze de implementare. Precizăm că suspendarea PUZ-urlor de Sector și implicit revenirea la reglementările din PUG face imposibilă emiterea autorizațiilor de construire pentru lucrările de utilitate publică și absorbția de finanțări neramburabile de la UE sau Guvern, indicăm aici câteva lucrări de actualitate: infrastructură de termoficare, lărgirea Prelungirea Ghencea, Sos. Fabrică de Glucoză, zone din Centură Bucureștiului, Cartierul Justiție, malul Lacului Floreasca etc. Susținem această afirmație în temeiul dispozițiilor art. 47 alin. (2) lit. a), d) și alin. (3) lit. c), f) și g) din Legea nr. 350/2001.
De asemenea, chiar în preambulul TUE, precum și prin art. 2 al acestuia, se întărește principiul conform căruia statele membre și Uniunea însăși se întemeiază pe valorile statului de drept.
Așadar, statul de drept se întemeiază și funcționează pe principiul legalității, a supremației legii pe de o parte, iar pe de altă parte mijlocirea aplicării legii prin autoritățile publice executive, centrale și locale, având prerogativa unei exercitari de putere publică discreționară înțeleasă a fi „acea marja de libertate lăsată la liberă apreciere a unei autorități astfel că, în vederea atingerii scopului indicat de legiuitor, să poată recurge la orice mijloace de acțiune în limitele competenței sale”, pe care o numim în mod uzual oportunitate.
Această oportunitate este cenzurată în drept și în fapt de limitele impuse de lege și atunci când această depășește limitele legale, se numește exces de putere sau abuz de putere.
Prin Decizia Curții Constituționale nr. 757/2017, Curtea a apreciat că „în principiu, competență cercetării legalității actelor administrative aparține instanței de contencios administrativ” și că „principiul comportamentului loial dintre autoritățile și instituțiile publice … se exprimă prin respectarea prezumției de legalitate a actului administrativ emis”.
Astfel, aprecierea nelegalitatii PUZ-urilor de sector făcută de Primarul General încalcă principiile consacrate de Curtea Constituțională, acest atribut aparține instanței de contencios administrativ. În consecință, suspiciunea de nelegalitate nu poate sta la baza fundamentării suspendării PUZ-urilor de sector, întrucât Primarul General nu are o astfel de competență, iar hotărârile de aprobare a PUZ-urilor de sector se bucură de prezumția legalității până la momentul constatării contrariului de către o instanța de contencios administrativ competență.
În concluzie, Asociația va atacă respectivele hotărâri în față instanței de contencios administrativ.”, arată sursa citată.
