Piaţa berii din România a continuat să scadă şi în 2023, ajungând la un volum de 15 milioane de hectolitri, cu 5% mai mic raportat la anul anterior, pe fondul majorării accizei, care s-a reflectat în preţuri, şi al acutizării conflictului din Ucraina, ce pune presiune pe furnizarea de materii prime şi costuri mai mari pe lanţul de producţie, a declarat, marţi, directorul Asociaţiei Berarii României, Julia Leferman, într-o conferință de presă, citată de Agerpres, citată de economedia.ro.
„Anul trecut, am observat o contracţie a sectorului berii cu 5% faţă de anul anterior, reflectată într-un volum de piaţă de 15 milioane de hectolitri, redus de la 15,8 milioane de hectolitri în anul anterior, fiind de altfel al doilea an consecutiv de contracţie pe care l-am raportat la nivel de sector. Unul dintre aspectele care ţin şi de provocările de natură fiscală, dar şi de impactul asupra volumului de bere, îl reprezintă nivelul accizei. Ca sector, am fost expuşi unei creşteri repetate a acestei taxe pe care am avut-o în mod obişnuit la începutul fiecărui an fiscal. Acesta, de altfel, a fost mecanismul predictibil pe care industria l-a susţinut în dialogul cu Guvernul şi pe care l-am avut funcţional în ultimii cinci ani. Însă, ultimii doi ani au arătat o diferenţă de abordare la nivel guvernamental şi, ca atare, industria s-a confruntat şi cu o majorare a accizei care s-a întâmplat la jumătatea anului fiscal, ceea ce a creat o presiune suplimentară asupra activităţii de producţie. Îndeosebi vorbim de creşterea de 6% faţă de august 2022, care a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2023. Practic, diferenţa între 2022 şi 2023 a fost de 11% majorare în ianuarie 2023 faţă de ianuarie 2022, de la an la an”, a spus Leferman, într-o conferinţă de presă.
De asemenea, la 1 ianuarie 2024, a intrat în vigoare o nouă majorare a accizei, de 10%, ceea ce face ca în România nivelul accizei la bere să fie cu 18% mai mare decât cel practicat în Germania (0,929 euro/hectolitru/grad Plato faţă de 0,787 euro/hectolitru/grad Plato), în condiţiile în care puterea de cumpărare a românilor este de trei ori mai mică decât a germanilor.
„Din acest motiv spunem noi că sistemul de fiscalizare a sectorului berii a ajuns la un prag maximal la acest moment şi aceasta este cu atât mai important cu cât, începând din acest an, conform modificărilor legislative care au fost implementate anul trecut de Guvern, a fost oprit acel mecanism de indexare anuală care de-a lungul timpului a reprezentat un element de predictibilitate fiscală pentru industrie. Suntem, desigur, în dialog cu Ministerul Finanţelor – am iniţiat un astfel de dialog, pentru a avea o discuţie de completare a cadrului legislativ, care să asigure un nivel de predictibilitate privind cuantumul accizei şi în anul următor, pentru că tocmai situaţia pe care o vedeţi reflectată aici cu acea referinţă la luna august 2022 a fost, în opinia noastră, un element perturbator în condiţiile în care a venit cu modificarea accizei în cuprinsul anului fiscal”, a explicat directorul general al Asociaţiei Berarii României.
Potrivit acesteia, în sectorul berii, care este 100% fiscalizat, nu există evaziune fiscală, iar contribuţiile la bugetul de stat au depăşit 311 milioane de euro în 2023, fiind cu aproape 9% mai mari decât în 2022. Dintre acestea, accizele au reprezentat 142 de milioane de euro, în creştere cu 6% faţă de anul anterior.
În ceea ce priveşte investiţiile, companiile membre ale Asociaţiei Berarii României, care reprezintă peste 90% din piaţa locală, au direcţionat peste 117 milioane de euro către proiecte de investiţii precum tehnologie şi automatizare, inovaţie în domeniul berii şi iniţative de sustenabilitate.
„În paralel, am avut un nivel al investiţiilor mult crescut. Creşterea aceasta de 50% a cuantumului investiţiilor este o dovadă a faptului că, în context economic, provocator, dificil, sectorul berii a alocat o pondere importantă investiţiilor anul trecut. Acestea au fost direcţionate către activităţi de modernizare, de automatizare, în zona de inovaţie, în activitatea de producţie a berii şi, desigur, pe zona de sustenabilitate. Ponderea cea mai mare a acestor investiţii, în cuantum total de 117 milioane de euro, a vizat eforturile de înfiinţare a Sistemului de Garanţie-Returnare, un proiect de sustenabilitate important şi pentru industrie şi pentru România, ca societate”, a susţinut aceasta.
Julia Leferman a subliniat că piaţa de bere din România este o piaţă eminamente locală, în condiţiile în care peste 97% din berea consumată în România este produsă local, cu ingrediente locale, cu forţă de muncă locală.
„Deci, are o amprentă locală în economie extrem de puternică. Există o mică pondere a acesteia care reprezintă importuri şi, respectiv exporturi. La nivel de importuri, vedem o tendinţă de scădere, ajungând la 480.000 de hl anul trecut. Este, de fapt, cel mai mic nivel al importurilor pe care l-am înregistrat în ultimii 5 ani. Similar, şi exporturile au scăzut, până la 420.000 de hl, faţă de 520.000 de hl cu un an mai devreme. Aici există şi explicaţii care justifică această tendinţă. În mare parte, când vorbim de exporturi, unul dintre factorii care au determinat această tendinţă ţine de evoluţia contextului economic regional. Creşterea costurilor cu asigurarea, cu transportul mărfurilor în ceea ce priveşte activitatea de export – şi aceasta pe fondul războiului din Ucraina – are impactul cel mai mare pe care l-am văzut în regiune”, a adăugat Leferman.
La nivel de tipologie de băuturi, berea de tip Lager a continuat să domine piaţa. Chiar dacă în uşoară scădere a ponderii consumului faţă de anul trecut, berea Lager se află în continuare la un confortabil nivel de 93% din totalul volumului de bere consumat în România. În schimb, consumul de bere fără alcool a crescut cu 5,4%, fiind o continuare a tendinţelor din anul anterior. De altfel, această tendinţă se manifestă la nivel de portofoliu, fiind privită ca una generalizată la nivel european.
„Este o confirmare a faptului că berea fără alcool, ca ofertă în portofoliul producătorilor de bere, devine din ce în ce mai atractivă pentru populaţie, pentru consumatori şi, desigur, devine opţiunea preferată atunci când consumul de alcool nu este permis. Piaţa de bere are o varietate deosebită în ceea ce priveşte componenta de bere de tip specialităţi, dar ponderea acestora în totalul volumului consumului de bere rămâne la nivelul de 1 – 1,1% şi se completează cu segmentul de beri în amestec în pondere de 0,4% raportat la totalul volumului de bere”, a subliniat Julia Leferman.
Pe tipuri de ambalaje, se remarcă şi anul acesta „evoluţia în jos” a ambalajului de tip PET, cu o scădere de 8% faţă de anul anterior.
„Este o tendinţă continuă în ultimii 9 ani, cu un mic intermezzo în perioada Covid, atunci când consumul de bere la domiciliu a crescut pentru o scurtă perioadă de timp, dar apoi PET-ul a revenit pe un trend descendent în ceea ce priveşte opţiunile de consum şi, de fapt, are cea mai mare scădere în ultimii 9 ani, de 30% în volum. La polul opus, se situează doza, care înregistrează o creştere continuă. În ultimii 9 ani, avansul acestei categorii de ambalaj a fost de 70%. O uşoară creştere remarcăm anul acesta şi în ceea ce priveşte consumul de bere la draft. În calitate de berari, ne dorim ca această opţiune să devină din ce în ce mai populară în rândul consumatorilor români şi aceasta desigur că vine la pachet şi cu o creştere a ponderii canalului HORECA în totalul volumului de bere consumat în România, un canal care încă nu şi-a revenit la nivelurile de dinainte de pandemie”, a adăugat ea.
La finalul anului 2023 erau înregistrate 91 de companii producătoare de bere, din care 8 companii mari şi medii (din care fac parte şi patru membri ai Asociaţiei) şi 85 de microberării (inclusiv Berarium – Clinica de Bere, Scorilo, Ursus Cluj – Inotec microberărie, membri BR). De asemenea, în 2023, s-au deschis nouă microberării noi şi s-au închis şase.
