Guvernul vrea să prelungească din nou plafonarea adaosurilor comerciale la alimentele de bază, astfel că Ministerul Agriculturii are discuții în acest sens în aceste zile cu producătorii, cu procesatorii și cu distribuitorii, scrie economedia.ro.
Însă prelungirea nu este văzută cu ochi buni de unii reprezentanți ai comercianților, care acuză imixtiunea statului în principiile pieței libere. Totodată, ei spun că unii comercianți au găsit metode de a evita măsura, prin vânzarea de mălai la 1,05 kg, în loc de mălaiul la un kilogram al cărui adaos este plafonat, iar alții au compensat prin scumpirea altor produse, precum detergenții, pampers, bulion și altele. De altfel, Institutul Național de Statistică a confirmat, recent, că dintre mărfurile nealimentare, detergenții au rămas vedeta scumpirilor în ultimul an, cu 23,27%. Comercianții spun că prelungirea plafonării va duce în continuare la creșterea prețurilor în alte zone de produse.
Premierul Ciolacu a afirmat luni seară, într-un interviu la Antena 3, că nu există motive pentru ca preţurile la alimente să crească şi a spus că va continua plafonarea la preţurile alimentelor de bază „până când vom găsi un acord cu producătorii şi cu distribuitorii, ca statul să nu mai intervină”, transmite News.ro, care citează declarații televizate.
„Vom veni în continuare cu plafonarea, vor fi anumite produse de bază pe care oamenii au început să le caute în magazine, deja producătorii câştigă din rulaj. Eu nu mai văd o justificare a creşterii preţurilor în acest moment. Nu s-a scumpit combustibilul, acciza este nesemnificativă în acest moment, nu am văzut o creştere a preţului la petrol”, a declarat premierul Marcel Ciolacu.
Cât despre introducerea mielului pe listă, în vederea Sărbătorilor Pascale, despre această posibilitate a vorbit luni, 15 ianuarie, ministrul Agriculturii, Florin Barbu.
„Este o sugestie bună să introducem şi mielul în lista produselor cu adaos comercial limitat. Vă mulţumesc pentru propunere şi o să o iau în calcul (…) Tot timpul se consumă miel în România şi vreau să vă spun că România deţine 17% din consumul în Uniunea Europeană la carnea de oaie şi 70% în toate celelalte state. Toate vin de pe teritoriul României şi de la fermierii români din sectorul ovin”, a subliniat Barbu.
Discuţiile cu reprezentanţii comercianţilor pentru a analiza rezultatele măsurii de plafonare a adaosului comercial la alimentele de bază trebuiau să aibă loc luni, după întâlnirea cu asociaţiile din sectorul vegetal, însă prelungirea negocierilor au determinat amânarea acestora pentru miercuri dimineaţa.
Ce spun comercianții: „O măsură populistă, care nu are ca efecte solide pentru economie” / „Prelungirea plafonării este catastrofală”
Comercianții din România critică prelungirea plafonării adaosurilor comerciale și spun că măsura nu are efecte solide pentru economie, iar unii dintre comercianți au și reușit să o evite, în diferite modalități.
„E o măsură populistă care nu are ca efecte ceva solid pentru economie și nici niște beneficii măsurabile. Dacă mergeți la raft, practic nici nu observați foarte bine produsele plafonate. Dacă am plafonat 10-20 de produse lactate din 1.500, n-am făcut nimic. Brânza e scumpă, telemeaua e mai scumpă, cașul e mai scump, ș.a.m.d. Unde e plafonarea? Caută oamenii laptele de un litru? Bineînțeles că există și lapte de 1,7 litri care n-a fost plafonat. Cum a apărut mălaiul de 1,05 știți? S-a scos mălai de un kilogram și 5 grame ca să nu intrăm la plafonare”, a declarat pentru Economedia Feliciu Paraschiv, vicepreşedintele Asociaţiei Naţionale a Comercianţilor Mici şi Mijlocii din România, proprietar și fondator al rețelei Paco Supermarkets.
Feliciu Paraschiv a mai declarat că, tot ca efect al acestor plafonări, comercianții și procesatorii au căutat alte căi de obține profit, respectiv au scumpit alte produse, precum detergenții.
„În general, noi, ca front comun, oamenii de business, am zis că nu e bine ca statul să se amestece cu picioarele în cerere și ofertă. Aici, economia liberă de piață înseamnă că prețul se așază după cerere. În momentul în care vine statul și spune „uite, plafonăm articolele astea”, e clar că pe termen lung că vor crește prețurile la niște produse din altă zonă care nu sunt supuse plafonării. Și aici mă refer la tot ce înseamnă chimicale, cosmetice, detergenți și hârtie. Când zicem hârtie, ne referim la șervețele, role de bucătărie, pampers. Plus: zarzavaturi, bulioane, produsele de partea de băcănie, fidea, tăiței, care nu sunt supuse plafonării. Deja au fost creșteri în zonele astea, pentru că practic în business trebuie să faci un profit ca să-ți acoperi salarii, cheltuieli, chirii, energie ș.a.m.d. În momentul în care cineva vine și spune „taie din zona asta de profit”, e ok, poți să suporți. Poate o lună, două. Dumnealor au venit și au prelungit până la 31 ianuarie. Nu s-a putut, n-a fost suportabilă și au început să crească ușor prețurile din zonele ne-protejate, neplafonate. Dacă o prelungesti și mai mult, se va întâmpla în continuare cu siguranță fenomenul ăsta, vor crește prețurile în alte zone de produse și nu e să sănătos pentru economie ca cineva să se amestece în constituirea prețului”, a mai declarat Paraschiv.
Federaţia Patronatelor din Industria Alimentară – Romalimenta se opune „categoric” continuării măsurii de plafonare a adaosului comercial pentru alimentele de bază, precizând că prelungirea este catastrofală nu numai din punct de vedere al industriei alimentare ci şi al consumatorului final.
„În primul rând, plafonarea este făcută, din punctul nostru de vedere, greşit, pentru că sunt prinse doar procesarea şi retailul, producţia, deci furnizorul de materii prime nu are niciun fel de plafonare, iar în ultimul timp, preţurile materiilor prime în România sunt mai mari decât afară. Deci preţurile cresc, dar cresc în detrimentul nostru. […] În agricultură s-au dat subvenţii, s-au dat banii din toate direcţiile, industria alimentară n-a beneficiat de nimic, nu are materii prime, beneficiem de o lege foarte stufoasă şi am atras atenţia că vom avea preţuri mai mari decât cei din vest, pentru că legislaţia românească e făcută din punctul nostru de vedere destul de aiurea. Toate codiţele băgate ne cresc costurile, iar plafonarea la ora actuală e de neînţeles. […] Eu am întrebat personal, de ce la producţie nu se plafonează preţul? La ora actuală, preţurile mici din afară ne omoară fără nicio discuţie. Şi ca să venim şi noi cu preţuri mai mici trebuie să umblăm la calitate. Cererea noastră este clară: prelungirea este catastrofală nu numai din punct de vedere al industriei alimentare ci şi al consumatorului final”, a declarat, marţi, pentru Agerpres, preşedintele Romalimenta, Sorin Minea.
Președintele Asociaţiei Producătorilor de Carne de Porc din România (APCPR), Ioan Ladoși, a explicat pentru Economedia cum ar putea fi afectați producătorii din domeniu de plafonare: „Membrii noștri vând porci vii către abatoare, ca atare plafonarea poate să ne afecteze – teoretic – în sens negativ… respectiv să ne preseze abatoarele sa scădem prețul ca să-și conserve marja lor. Nu mi s-au semnalat astfel de situații de la colegi. Noi nu avem control asupra prețului în galantare”.
Feliciu Paraschiv, fondatorul Paco, a mai declarat pentru Economedia, că estimează că întâlnirile cu Ministerul Agriculturii vor fi doar consultative, iar mediul de afaceri se va trezi oricum că plafonarea va fi prelungită. „Eu cred că va fi doar consultativă, pentru că dumnealor tot ce vor dori vor face, adică o să ne cheme numai să ne spună, că așa a fost și data trecută și o să prelungească într-adevăr și o să mai introducă și niște produse, probabil de sezon. Ne așteptăm la carnea de miel”, a spus el.
Iar o apariție a mielului pe lista produselor plafonate ar putea însemna că prelungirea va fi făcută pentru încă 90 de zile, crede Feliciu Paraschiv: „În principiu e vorba să se păstreze aceleași procente la plafonare – dacă nu apare ceva peste noapte, știți că mai apar lucrurile astea peste noapte – și durata, încă trei luni de durată, nu știm nimic. Se vehiculează o lună, se vehiculează trei luni de zile, pentru că a apărut în discuție și carnea de miel. Și atunci ne-am gândit că dacă apare discuție carnea de miel înseamnă că, din punctul meu personal de vedere, cred că tendința e să meargă cât mai aproape de alegeri.
În același timp, unele produse s-au scumpit deja de la 1 ianuarie pentru ca crescut TVA, amintește Feliciu Paraschiv. El spune că au fost afectat circa 20 la sută dintre produse, ale căror prețuri s-au majorat cu 10 la sută.
Ce produse au adaos comercial plafonat
Lista cuprinde 21 de produse alimentare:
1. Pâine albă simplă cu gramaj cuprins între 300 și 500 grame, fără specialități
2. Lapte de vacă de consum 1 l, grăsime 1,5%, cu excepția UHT
3. Brânză telemea de vacă vrac
4. Iaurt simplu din lapte de vacă, 3,5% grăsime, cu gramaj maxim 200 grame
5. Făină albă de grâu „000” până la 1 kg
6. Mălai până la 1 kg
7. Ouă de găină calibrul M
8. Ulei de floarea-soarelui până la 2 litri
9. Carne proaspătă pui (Carne pui, în aplicarea prezentei ordonanțe de urgență, înseamnă: pui întreg, tacâmuri de pui, pulpe pui întregi cu os și aripi de pui, varianta standard)
10. Carne proaspătă porc ( carne porc lucru, pulpă porc cu os și fără os, spată de porc)
11. Legume proaspete vrac (roșii, ceapă, castraveți, fasole uscată, morcovi, ardei gras Bianca și ardei capia, usturoi)
12. Fructe proaspete vrac (mere roșii și mere golden, prune, pere, struguri de masă)
13. Cartofi proaspeți albi vrac
14. Zahăr alb tos până la 1 kg
15. Orez — bob rotund — cu gramaj cuprins între 0,5 și 1,5 kg
16. Cozonac
17. Bulion de roșii
18. Smântână — 12% grăsime
19. Margarină
20. Drojdie
21. Carne tocată.
Pentru aceste produse plafonarea prețurilor se face astfel:
- cota de adaos comercial practicată de procesator poate fi de maximum 20%, față de costul de producție al produsului, calculat potrivit reglementărilor contabile în vigoare, în care sunt incluse cheltuielile directe și indirecte;
- cota de adaos comercial practicată în mod cumulat pe întreg lanțul de distribuție, indiferent de numărul distribuitorilor de pe lanț, poate fi de maximum 5%, față de prețul de achiziție la care se adaugă cheltuielile operaționale;
- cota de adaos comercial practicată de comerciant la vânzarea cu amănuntul și cash&carry poate fi de maximum 20%, față de prețul de achiziție, la care se adaugă cheltuielile directe și indirecte ale comerciantului; în cota de adaos comercial de maximum 20% vor fi incluse și remizele și risturnele, prevăzute în art.3 pct. 6 din Legea nr. 81/2022 privind practicile comerciale neloiale dintre întreprinderi în cadrul lanțului de aprovizionare agricol și alimentar.
- Adaosurile comerciale se aplică la valoarea fără TVA a produselor agricole și alimentare prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezenta ordonanță de urgență.
