Modificări importante aduse Bucureștiului și localităților din Ilfov prin PUG-ul Dinamic al Capitalei, document inclus în Planul de Mobilitate Urbană Durabilă (PMUD) București-Ilfov , care se află în dezbatere publică până pe 11 septembrie.
PMUD include și Planul Urbanistic General (PUG) al municipiului București, care reprezintă unul dintre cele mai importante documente de planificare spațială a Capitalei. Acesta din urmă pleacă de la premisa că reglementările trebuie să fie flexibile și adaptabile la dezvoltarea dinamică a orașului și să valorifice, astfel, oportunitățile de dezvoltare.
Conceptul este denumit PUG Dinamic și are în vedere și reorganizarea teritorial-administrativă a municipiului și împărțirea acestuia în arondismente (pe modelul orașului Paris), care să conțină mai apoi o serie de cartiere cu caracteristici similare.
Ce prevede PUG-ul Dinamic al Capitalei
Din punct de vedere al mobilității urbane, PUG-ul Dinamic al Capitalei își propune 6 obiective principale, generale, care se conturează prin proiectele propuse:
● Dezvoltarea conectivității locale;
● Dezvoltarea unor proiecte comune în cadrul zonelor de cooperate teritorială (periurbană);
● Extindere și reabilitare utilități în zona periurbană;
● Racordare sistem verde București cu zona periurbană;
● Creșterea accesibilității zonelor extraurbane culturale și de recreere;
● Punerea în valoare a situării capitalei în relație cu marile culoare trans-continentale.
„Viziunea PUG-ului Dinamic pe partea de infrastructură rutieră țintește către închiderea inelelor principale și mediane (fără patrulaterul central și drumul expres), transformarea inelului median și expres într-un singur inel, dublat pe partea de est și vest a orașului, precum și dezvoltarea unui sistem complex și foarte des de noduri intermodale și Park&Ride care să facă transferul între mijlocul de deplasare cu autovehiculul și transportul public local sau metropolitan.
Pentru transportul public, viziunea este una foarte ambițioasă, și la nivel local se bazează pe dezvoltarea rețelei de metrou pe toate bulevardele principale, inclusiv pe cele ale inelului median, în timp ce tramvaiul rămâne doar să completeze rețeaua și să se extindă acolo unde există deja, chiar dacă sistemul este dublat de metrou”, este menționat în Planul de Mobilitate Urbană Durabilă București-Ilfov, consultat de Buletin de București.
Triajul Chitila și linii de cale ferată pe sub pământ de la centură la Gara de Nord
La nivel metropolitan, viziunea pe mobilitate își propune îngroparea triajului Chitila și câștigarea resursei de teren, precum și construirea unei noi gări (Eurogara) la centură, în zona Chitila, traseul îngropat făcând legătura doar între Gara de Nord și Eurogară.
De asemenea, se dorește renunțarea la celelalte legături feroviare (spre Gara Obor, de exemplu), precum și la magistrala M800 (legătura spre Constanța), folosindu-se o legătură de mare viteză pe segmentele de vest, sud și est, pentru legarea tuturor culoarelor europene în regim de mare viteză.
PUG-ul dinamic al Capitalei mai propune dezvoltarea conexiunilor cu localitățile limitrofe atât pe cale rutieră, cât și pe cale ferată, prin intermediul trenului metropolitan.
În același timp, se propune completarea conectivității la nivel internațional prin portul și aeroportul din zona de sud – vest a orașului.
În ceea ce privește domeniul mobilității și transportului, în municipiul București sunt prevăzute următoarele proiecte:
● Dezvoltare și conectare cu transport public și de mărfuri a aeroportului București Sud și a portului București 1 Decembrie;
● Dezvoltare Gară de mare viteză (EUROGARA);
● Trecerea în subteran a legăturii feroviare Gara de mare viteză (centură) – Gara de Nord, pentru a permite dezvoltarea zonei triajului;
● Realizarea unui serviciu de tren ușor pe calea ferată de centură care să conecteze centrele intermodale aflate pe aceasta;
● Realizarea unor centre intermodale pe centura capitalei, în apropierea căilor de acces principale în oraș;
● Dezvoltarea nodurilor intermodale și a sistemelor Park&Ride;
● Reorganizarea sistemului de parcare;
● Realizarea unor rețele de transport în zona periurbană care să fie conectate la centrele intermodale principale de pe centura capitalei;
● Interconectarea organică a cartierelor Bucureștiului, dar și a orașului cu principalele porți de acces (aeroport, gară de mare viteză, port);
● Reabilitarea inelului rutier intern;
● Dezvoltare sistem inelar de transport corelat și interconectat cu sistemul radial și cu sistemul regional de transport rutier;
● Realizarea centurii de autostradă a Bucureștiului;
● Extinderea rețelei de metrou și interconectarea ei cu transportul pe cale fixă de suprafață;
● Dezvoltarea rețelei de transport public metropolitan;
● Creșterea eficienței rutelor de autobuz și troleibuz;
● Extinderea rețelei de mobilitate blândă a Bucureștiului în zona periurbană pentru a asigura coerența traseelor cultural recreaționale;
● Realizarea unei continuități spațial funcționale între coridoarele verzi ale Bucureștiului și spațiile verzi aflate în zona periurbană
● Crearea de parcuri liniare și coridoare verzi pe terenuri neutre oferite de infrastructura de cale ferată dezafectată;
● Extinderea și integrarea legăturilor pietonale funcționale;
● Definirea reglementărilor urbanistice privind coridoarele verzi-albastre;
● Realizare zonă de dezvoltare strategică Parc Tehnologic Măgurele;
● Realizare zonă de dezvoltare strategică parc logistic Jilava.
Dezvoltare economică egală în toate zonele orașului
Pe lângă acestea, palierul de afaceri își propune reechilibrarea polilor de influență la nivelul orașului, către vest, centru-vest, est și sud. Un astfel de echilibru are ca scop reducerea necesității de traversare a orașului și implicit de reducerea cererii de deplasare, mai arată PUG-ul dinamic al Capitalei.
În această direcție se mizează pe reconversia actualelor platforme industriale, fenomen care a început deja în zone precum Militari și Progresu.
Proiectele prevăzute în PUG sunt orientate cu precădere către dezvoltarea și îmbunătățirea alternativelor și condițiilor în ceea ce privește transportul public (tren, aeroport, port, metrou, autobuz etc.).
„Soluțiile expuse se vor analiza în detaliu în timpul procesului de elaborare a Planului de Acțiune, dar ținând de cont de faptul că Planul Urbanistic General al capitalei este încă în proces de elaborare, proiectele vor fi reanalizate după predarea PUG-ului preliminar”, menționează documentul consultat de Buletin de București.
*Grafică realizată de generatorul Canva AI, un program de inteligență artificială care creează imagini din texte cu descrieri.
sursa: Buletin de Bucuresti
