Dintr-o inima cât un pian s-a născut o casă unică în București. O poveste rară de dragoste a dus la construcția unei clădiri monument din Cotroceni. Horia Pipoș, fost ofițer în Armata Română, a convins-o pe marea artistă Aurelia Cionca să îi devină soție, după ce i-a făcut cadou o casă în formă de pian, scrie antena3.ro.
Într-un București sufocat de betoane, fără urmă de istorie, locuința este o capodoperă veche de aproape 100 de ani.
Casa Pian, un monument al dragostei dintre Horia Pipoș și Aurelia Cionca
”Construcția a început în 1926, după ce acest Horia Pipoș a văzut-o pe mătușia mea cântând la pian. Avea 36 de ani, era nemăritată și el era un contabil oarecare în ochii ei. El încerca să o convingă să se mărite cu el și i a zis ”îți fac o casă de poveșți” și ea nu l-a crezut și el a construit-o.
Ea nu voia să vină să o vadă, nu s-a lăsat ușor ademenită. Și i-a zis ”ți-am pus 3 piane, vino să îți alegi și tu unul”. În 1926 a fost construită și ea s-a mutat în 1928. A durat un an și este una dintre primele case din Cotroceni. Înainte de asta a mai fost doar una.
Fiind în patrimoniu, am avut grijă să nu facem nicio modificare. E foarte greu de întreținut, am venit aici în 1966 și după 10 ani mi-am dat seama că nu există meșteri, așa că mai bine fac eu totul, de la acoperiș până la subsol”, a spus Wolfgang Koch.
Pereții casei vorbesc de la sine, însă proprietarul, profesorul Koch, ne-a povestit amintirile boeme și pe alocuri triste, ale perioadei comuniste.
”A fost singura casă din cartier care nu a fost naționalizată. Nu a trebuit să redobândim nimic, a rămas în proprietatea familiei. Are 200 mp, nu e o casă mare, e o casă gândită pentru o familie. Sus sunt două apartamente și jos, un salon de muzică.
”Pe vremuri, era cea mai căutată discotecă din București”
Pe vremuri, când eram tânăr, organizăm petreceri la subsol și erau cele mai tari din București, veneau și ăștia din Primăverii cu Fazekas, cu Ceaușescu să îi primim și pe ei. Era cea mai căutată discotecă din București, aici la subsol.
Sunt două lumi diferite, când cobor aici e liniște, o atmosferă… un miros specific… restul casei nu îl are, e o altă lume. De două ori pe an organizăm concerte, vin foștii ei elevi, se cantă aici ca pe vremuri.
Primăria intenționează o suită de 6 concerte în 6 case istorice cu instumente istorice, aici va fi prima casă deschisă, și e o onoare să fim noi primii”, a povestit Wolfgang Koch.
Cotroceniul – ”oaza nebunilor”, ”insula fericirii” sau ”centrul anti-comunist”
Anii 2000 au schimbat și atmosfera și oamenii locului. În Cotroceni au mai rămas doar 3-4 familii din garda veche, iar vechile case au fost ori dărâmate, ori modernizate.
”S-a schimbat lumea din Cotroceni, a fost oaza nebunilor, insula fericirii, unii zic că a fost centru anti-comunist, erau mulți artiști. Nu mai sunt case deschise, toată lumea se încuie, s-a dus viață socială, a dat libertatea peste noi, dar a venit frica.
Înainte, la noi pe stradă erau 6 case deschise, ușa larg deschisă de la 9 dimineața până la 2 noaptea. Iarna, când piticul turbat oprea căldura și gazele și dardaiam, am stat la un moment dat 16 oameni într-o cameră în picioare, pentru că aveam sobă cu lemne. Era ca o mare familie, azi nu se mai salută nimeni cu nimeni”, a povestit Wolfgang Koch, proprietarul casei.
Regina Maria, o admiratoare a Aureliei Cionca
Casa Pian și-a deschis ușile saloanelor de mai multe ori de Familia Regală. Mâhnită din cauza problemelor cauzate de fiul ei, Carol al II-lea, regina Maria se consola ascultând-o pe Aurelia Cionca la pian, chiar în salonul care și astăzi este intact.
”A venit Regina Maria, a avut o perioadă când a fost în dizgrație din cauza fiului Carol al II-lea. A venit la concert și, în scrisori, mătușa mea scria ”în sfârșit a plecat Regina Maria, pentru că nu mai știam cu protocolul ăsta cum să ne descurcăm”, a mai spus Wolfgang Koch.
Multe povești din București vor muri cu siguranță dincolo de pereții acestei capodopere din inima orașului, însă proprietarul va avea grijă că istoria și muzica de aici să vorbească în continuare, în memoria vremurilor de altădată, dar și a familei.
”Ne-am dori să facem o fundație, să o transformăm în muzeu, ne gândim. Aici în casă avem șapte arhive ale unor peronalități din București, ne-au lăsat toate documentele, scrisorile și le păstrăm”, a mai spus Wolfgang Koch.
