Nu vizitarea benzinăriilor Rompetrol a fost scopul vizitei în România a șefului KMG International, companie kazahă care controlează, pe lângă stațiile de alimentare, și rafinăria Petromidia Năvodari. Evident că această vizită nevoie de un motiv mai puternic, asta pentru că în anii precedenți conducerea KMG nu a răsfățat filiala din România cu cele mai înalte vizite, scrie publicația kazahă Ratel.kz, citată de economedia.ro.
Conform acesteia, scopul călătoriei lui Magzum Mirzagaliyev, CEO al KMG, a fost acela de a discuta cu înalți oficiali români despre consecințele unei decizii guvernamentale din decembrie de a reține o parte din profiturile companiilor energetice care operează în țară în favoarea statului.
Este vorba despre taxa de solidaritate pe care trebuie să o plătească companiile de gaze și petrol din România, pe care OMV Petrom de exemplu a anunțat că nu o va plăti.
„Decizia nu este o noutate românească; în toamnă, liderii europeni au declarat că, pe fondul creșterii puternice a prețurilor la petrol, gaze, benzină și motorină după izbucnirea războiului din Ucraina, companiile care furnizează energie consumatorilor din UE au obținut ”superprofituri” care trebuie împărțite la bugetele statelor în care le-au obținut. În cazul României, este vorba de o retragere de 60% din profitul net dacă acesta depășește cu 120% media veniturilor nete ale companiei între 2018 și 2021. În condițiile în care în 2020 și 2021 activele din România au generat pierderi de 198,6 milioane de dolari, respectiv 186,8 milioane de dolari pentru KMG, profitul de 161 milioane de dolari doar în primele 9 luni ale anului trecut (mai multe date reale nu au fost făcute publice încă) reprezintă o sumă atractivă pentru autoritățile fiscale românești”, scrie Ratel.kz.
Astfel, publicația susține că, „dacă va fi posibilă evitarea exproprierii profiturilor la bugetul României în acest an – o va arăta rezultatul vizitei domnului Mirzagaliyev la București”.
Presa kazahă subliniază faptul că „KMG International este cel mai mare contribuabil al țării până în 2022”, iar „prețul la care Kazahstanul livrează petrol României este cel mai mic dintre toate destinațiile europene”.
În plus, ei mai amintesc că, în octombrie anul trecut, ministrul român al Energiei, Virgil Popescu, a zburat la Astana, solicitând volume suplimentare de livrări de petrol în cadrul discuțiilor de la Samruk-Kazyna.
Totodată, publicația amintește că în 2018, „guvernul român a forțat crearea Fondului de Investiții în Energie Kazah-Român, care va fi finanțat de KMGI. Acesta urma să investească 1 miliard de dolari pe o perioadă de 7 ani, bani care urmau să fie cheltuiți pentru construcția și reconstrucția de facilități de infrastructură, în special centralele hidroelectrice și benzinăriile din România și din regiunile în care Rompetrol își desfășoară activitatea. Pentru centrala electrică în construcție s-au cheltuit deja 148 de milioane de dolari; odată ce va fi pusă în funcțiune, aceasta va furniza energie electrică nu doar rafinăriei deținute de KMG, ci și rețelei energetice naționale din România”.
Potrivit Ratel, de la achiziționarea în 2007 a Grupului de companii Rompetrol (redenumit ulterior KMG International), KazMunayGas a injectat deja 6 miliarde de dolari în România.
Ratel.kz mai citează surse din industrie care spun că șeful concernului polonez de petrol și gaze PKN Orlen, Daniel OBaitek, a zburat la Astana în luna mai a anului trecut nu doar pentru petrol, ci Avea în portofoliu o ofertă de cumpărare a Rompetrol Rafinare. Însă conducerea KMG a considerat că prețul oferit pentru acest activ este prea frivol, arată publicația.
Producătorul național de gaze Romgaz, deținut majoritar de statul român, estimează că va plăti statului român o taxă de solidaritate de peste 900 de milioane de lei.
În schimb, grupul austriac OMV a transmis anterior că nu este obligat să achite taxa de solidaritate în România.
„În baza rezultatelor noastre financiare preliminare aferente anului 2022 și a prevederilor acestei ordonanțe de urgență, ne așteptăm că OMV Petrom să nu intre în scopul acestei contribuții de solidaritate pentru anul fiscal 2022, având sub 75% din cifra de afaceri din sectoarele definite: extracția țițeiului, extracția gazelor naturale, extracția huilei și fabricarea produselor obținute din rafinarea petrolului”, subliniază OMV.
Reamintim că Ministerul Finanţelor a cerut Comisiei Europene clarificări în privinţa regulamentului european transpus în legislaţia naţională, prin ordonanţa adoptată la final de decembrie, pentru introducerea contribuţiei de solidaritate, o suprataxă asupra companiilor din sectoarele petrol, gaze şi cărbune, scria Profit.ro.
Ministrul Finanțelor Adrian Câciu a declarat, miercuri, că nu are dubii că taxa de solidaritate nu va fi plătită inclusiv de către OMV Petrom și că „obiectivul este că toată lumea va plăti solidar acest cost crescut al vieții”.
La finele anului trecut, Guvernul României a aprobat transpunerea Regulamentului de impozitare a super-profiturilor companiilor din energie. Guvernul estimează că în urma măsurii vor fi încasaţi într-un fond special 3,9 miliarde de lei, în anul 2023, pe baza mediei profiturilor impozabile anuale din perioada 2018-2021.
Potrivit actului normativ, societăţile comerciale care desfăşoară activităţi în sectoarele ţiţeiului, gazelor naturale, cărbunelui şi rafinăriile vor plăti o contribuţie de solidaritate de 60% pentru ceea ce depăşeşte cu mai mult de 20% media profiturilor pe ultimii patru ani, respectiv 2018, 2019, 2020 şi 2021. Din suma colectată în acest fond special, minimum 70% se vor distribui pentru finanţarea investiţiilor strategice, precum şi a investiţiilor în eficienţa energetică şi în energie din surse regenerabile.
