Ambasada Chinei a anunțat vineri cu mândrie „primul tren pe ruta China-România”, un tren care a plecat din Wuhan, cu 50 de vagoane și va ajunge în Constanța. Momentul nu este unul atât de memorabil, din mai multe motive.
Iată postarea Ambasadei Chinei
- „Primul tren pe ruta China-România în cadrul CHINA RAILWAYExpress a plecat cu succes din municipiul Wuhan. Trenul, compus din 50 de vagoane încărcate cu cuptoare de temperare din sticlă, țesături, echipamente mecanice și produse de uz zilnic, a pornit din Gara Wujiashan, Wuhan, va trece granița prin orașul Qorğas Qalası, străbătând Kazahstan, Georgia și traversând Marea Caspică și Marea Neagră spre destinația finală Constanța din România, prin transport combinat feroviar-maritim”.
Așadar, nu este un tren direct, pentru că încărcătura parcurge unele porțiuni pe cale maritimă, cum ar fi pe Marea Neagră între Batumi (Georgia) și Constanța, dar și cu un ferry-boat pe Marea Caspică..
Sunt zece ani de când diverse trenuri de marfă străbat rute dintre China și Europa, cele mai lungi trenuri ajungând și până în Germania și Franța. Ponderea mărfii transportată pe calea ferată este însă insignifiantă, dacă ne raportăm la totalul mărfii transportate prin toate modurile.
În plus, o problemă era faptul că trenurile se întorceau din Europa spre China destul de goale, ceea ce era un mare minus la capitolul rentabilitate.
România nu a fost pe „harta” trenurilor directe care vin din China, iar asta și din cauza infrastructurii, dar și fiindcă trenurile, dacă era să vină pe rută terestră directă, ar fi trebuit să treacă prin Rusia și Ucraina.
Trenurile China – Europa care aveau ca destinație țările din Europa Centrală traversau mii de kilometri Rusia și intrau în UE în Polonia, iar războiul din Ucraina le-a afectat parcursul. Rusia este greu de ocolit, mai ales că are infrastructură bună și trenurile puteau parcurge și 1.500 km/zi. Rutele alternative sunt mai lungi, mai complicate.
Rămâne ruta numită Middle Coridor, folosită și de trenul din China, rută care ocolește Rusia, trece prin Kazahstan, Azerbaijan și Georgia, iar de acolo mărfurile sunt puse pe vase și duse pe mare la Constanța, de unde sunt duse cu trenuri de marfă via București – Craiova – Timișoara – Arad – Curtici, și apoi spre vestul Europei.
Sunt companii care au făcut teste pe acest coridor, inclusiv grupul Grampet.
O altă ramură a Coridorului de Mijloc ducea din Caucaz spre Ucraina, dar iese din discuție, din cauza războiului.
Coridorul Mijlociu are potențial să crească, dar nu foarte mult. Sunt obstacole de trecut, legate de costuri, de timpii de parcurs, de formalități vamale. În plus, un tren de marfă poate face și 3 zile de la Constanța la Curtici, iar în portul Constanța mai sunt multe de modernizat la capitolul feroviar.
