Profesorul doctor Matei Cazacu (Paris) şi criticul de artă Radu Boroianu vor avea sâmbătă, 16 noiembrie, de la ora 17.00, în Sala mare a Ateneului Român, sub egida Conferinţelor Ateneului Român, un dialog cu tema „De la România Mare la România democratică: un secol de încercări, drame şi speranţe”.
„În calitate de istoric francez de origine română, mă simt onorat şi fericit să port acest dialog în splendida clădire a Ateneului Român, opera unui arhitect francez foarte activ în Bucureştii de la sfârşitul secolului al XIX-lea. Tema pe care o voi dezbate împreună cu domnul Radu Boroianu este o încercare de bilanţ al unui secol dintre cele mai bogate în evenimente şi realizări din istoria României, dar şi în momente de un dramatism intens, aşa cum nu mai întâlnim în epoca modernă”, afirmă profesorul Matei Cazacu.”
În această perioadă, România a cunoscut toate orânduirile sociale, de la monarhie constituţională la democraţie parlamentară, dar şi de dictatură (regală, fascistă, militară şi comunistă). Acestea sunt toate rezultatul direct al implicării României în Războiul civil european (1917-1945) şi în Războiul civil mondial (1945-1989), un context impus de poziţia geopolitică a ţării şi care reprezintă cea mai bună grilă de lectură a evenimentelor trecutului. Importanţa acestei teme în contextul socio-politic pe care îl traversăm astăzi constă în necesarul inventar al răspunsului pe care elitele româneşti l-au dat provocărilor contemporaneităţii, un răspuns ce poate fi şi un îndreptar, şi un ghid pentru vremurile viitoare”, susţine profesorul doctor Matei Cazacu.
„Conceptorii Ateneului Român şi l-au dorit şi ca loc al Conferinţelor esenţiale. Or, Centenarul Păcii de la Paris este urmare a Centenarului Marii Unirii şi anterior Centenarului Reconfigurării istorice a Europei postimperiale de la Trianon, evenimente conexe pe care sper să le consfinţim ca atare. Cu toate marile pierderi omeneşti ale Primului Război Mondial, victime ale frontului, ale lagărelor de prizonieri sau ale năpraznicei epidemii de febră tifoidă sau ale foametei, România nu s-ar fi putut bucura altfel de avântul ei incontestabil din anii 1920-1940. Apoi necazuri şi mai mari ne-au zvârlit în alt măcel mondial şi sub teroarea comunistă. Şi iar ne-am recăpătat speranţele prin jertfă în 1989, dar ne-am reînnoit şi speranţele că ne putem construi o democraţie durabilă şi o bunăstare meritată. Toate şi-au avut izvorul în aceste centenare şi nu trebuie să le trecem cu uşurinţă. Mă bucur să îl am alături pe marele istoric francez Matei Cazacu, ce nu a uitat nicio clipă cât e de român. Cum mă bucur şi că îmi revine mie onoarea de a-l provoca să ne spună câte ceva din noianul său de cunoştinţe istorice legate de o atât de tulburată şi tulburătoare epocă”, afirmă eseistul şi criticul de artă Radu Boroianu.
„Tema conferinţei ar trebui să preocupe responsabil atât lumea politică, cât şi elita intelectuală, adică cei obligaţi şi calificaţi să emită judecăţi în interesul naţional. România nu a învăţat suficient din experienţa sa istorică să ştie să-şi gestioneze inteligent viitorul, prezentul fiind victima mediocrităţii care bântuie lumea românească, tutelată de tradiţii rudimentare balcanice şi orientale. Poate generaţiile mai tinere să înţeleagă cât de important e procesul de europenizare pentru o evoluţie benefică pentru România”, apreciază Andrei Dimitriu, directorul general al Filarmonicii „George Enescu”.
Matei Cazacu este cercetător la Centre National de la Recherche Scientifique din Franţa şi (din 1992) conferenţiar la Institut National des Langues et Civilisations Orientales (INALCO) din Paris. În 1964 a absolvit Liceul Spiru Haret din Bucureşti, iar în 1969 obţine licenţa la Facultatea de Istorie a Universităţii din Bucureşti. Din 1977 este arhivist paleograf, diplomat al Ecole Nationale des Chartes din Paris. În 1979 obţine, la Universitatea Paris I Sorbonne Pantheon, titlul de doctor în istorie şi civilizaţie bizantină şi postbizantină. În 1984, este diplomat al Ecole Pratique des Hautes Etudes, IVe section, Paris. Din 1997, conduce cercetări de istorie (docenţă) la Universitatea Paris X Nanterre. Între 1969 şi 1973 este cercetător la Institutul de Istorie Nicolae Iorga al Academiei Române. În perioada 1977-1978 este bibliotecar la Commission du Vieux Paris. Între 1975 şi 1992 este conferenţiar la Universitatea Paris IV, Sorbonne Nouvelle. Din anul 1977, s-a angajat în mişcarea pentru apărarea drepturilor omului în România, mai întâi în mişcarea Paul Goma, apoi în Liga pentru Apărarea Drepturilor Omului, Secţia română. Din 1982, a activat ca membru în Asociaţia pentru Apărarea Monumentelor Istorice din România şi în operaţiunea Villages roumains. Din 1977, a colaborat la Radio Europa Liberă, BBC, Vocea Americii, Radio France Internationale, Radio Canada, France Inter şi la televiziunea franceză(TF1 şi Antenne 2).
Radu Boroianu – regizor de teatru şi absolvent al cursurilor postuniversitare de expertiză în artele frumoase, director al Trustului de presă şi al Editurii „Viitorul Românesc” (1990-1993), vicepreşedinte al PNL-AT (1990-1994), PNL (1994-1997), membru al conducerii Institutului de Studii Liberale. Secretar de Stat în Ministerul Culturii (1990-1992 şi 2013-2014). În 1996 a fost ales senator PNL Ilfov. A fost Ministru Delegat al Informaţiilor Publice (1996-1997). A fost ambasador al României în Elveţia (1997-2001). În 2005 este numit Secretar de Stat pentru Francofonie în cadrul Ministerului Afacerilor Externe şi reprezentant personal al Preşedintelui României în Consiliul Organizaţiei Internaţionale a Francofoniei. Este, în perioada 2015-2017, Preşedintele Institutului Cultural Român. Radu Boroianu este Cavaler al Legiunii de Onoare, Franţa (1998), Comandor al Ordinului de Merit, România (2000) şi medaliat cu aur al Senatului Republicii Franceze (2007), Mare Ofiţer în Ordinul Portughez de Merit (2015). În anul 2015 Radu Boroianu s-a retras din viaţa politică.
Intrarea este liberă.
