Bucureștiul este capitala europeană în care locuitorii nu se pot bucura de cursul de apă care străbate orașul de la vest la est, dat fiind că râul Dâmbovița nu are nici o amenajare în scop recreativ. Un pas administrativ pentru introducerea râului în circuitul urban se încearcă luni, 29 mai, în ședința de Consiliu General. Astfel, Nicușor Dan le cere consilierilor generali să voteze inițierea parteneriatului cu Ministerul Dezvoltării, demers obligatoriu înainte de elaborarea Planului Urbanistic Zonal (PUZ): proiect numit Regenerarea la nivel metropolitan a coridorului râului Dâmbovița – Plan Dâmbovița 2050.
Ulterior, la cererea primarului Nicușor Dan, proiectul a fost scos de pe ordinea de zi a ședinței CGMB de luni. „O să revenim cu o formă îmbunătățită”, a afirmat el, fără alte detalii.
Documentul ce va fi supus la vot are scopul de a crește rolul Primăriei Capitalei de a centraliza și aviza documentațiile de urbanism și de planificare sau aprobare a investițiilor publice, indiferent de administratorul terenului sau obiectivului de investiții. Toate aceste inițiative vor fi avizate de arhitectul-șef al Capitalei, potrivit proiectului de hotărâre studiat de G4Media.
Referatul de aprobare arată că reamenajarea cursului Dâmboviței este importantă pentru creșterea calității vieții bucureștenilor, pentru reducerea efectelor poluării și a supraîncălzirii datorate insulelor de căldură, creșterea siguranței în caz de inundații și reactivarea zonelor urbane prin creșterea activităților economice de-a lungul cursului.
La final, râul Dâmbovița ar trebui să aibă zone pietonale pe ambele maluri între Piața Unirii și Izvor, dar sunt avute în vedere proiecte de înverzire pe întreaga lungime, trasee de promenadă urbană şi pentru biciclete între Lacul Morii şi Parcul Natural Văcăreşti, precum şi înfiinţarea unor zone dedicate activităţilor culturale, sportive şi comerciale.
Râul Dâmbovița este în prezent un canal segmentat, în formă de cuvă complet betonată, astupat doar în zona pieței Unirii, ce străbate Bucureștiul de la vest la est pe lungime de 16,85 km, de la Acumularea Lacul Morii până la Șoseaua de Centură în comuna Glina. De-a lungul traseului există zone-cheie și clădiri care în prezent nu sunt valorificate, se arată în expunerea de motive. Acestea sunt: Lacul Morii, Institutele de Biologie, Universitatea Politehnică, CET Grozăvești, Grădina Botanică, Opera Națională, Parcul Izvor, Centrul Vechi, Piața Unirii, Biblioteca Națională, Parcul Natural Văcărești, plus alte hub-uri și atracții ce sunt izolate.
Dacă proiectului de hotărâre privind râul Dâmbovița va fi adoptat luni, urmează elaborarea PUZ pentru regenerarea coridorului râului Dâmboviţa, plan despre care Nicușor Dan a spus că va avea rolul de a reglementa şi planifică investiţiile şi costurile aferente amenajării râului şi zonelor adiacente.
Pași pentru amenajarea lui au fost făcuți începând de anul trecut, pe 3 mai 2022, când s-a reunit un grup de lucru extins având în vedere multitudinea instituțiilor care ar trebui să se pună de acord, printre care PMB și primăriile sectoarelor 6,5,4,3 și 1, Apa Nova, Administrația Națională Apele Române, Metrorex, dar și Ordinul Arhitecților sau Asociația ”Ivan Patzaichin Mila 23” care susține visul marelui sportiv de a face Dâmbovița navigabilă.
sursa: G4Media.ro
