Pierdem 0,5% din PIB pe an pentru că nu suntem în Schengen, a declarat Ștefan-Radu Oprea pentru ziarul bulgar Kapital preluat de Rador Radio România.
„Pe fondul unei alte zile de cozi uriașe pe partea bulgară a frontierei, ziarul „Kapital” s-a întâlnit la „Podul Dunării” cu ministrul român al Economiei, Antreprenoriatului și Turismului, Ștefan-Radu Oprea, și a discutat cu acesta despre pierderile pentru regiune și pentru investitori din cauza amânării admiterii Bulgariei și României în spațiul Schengen.
Ministrul Oprea a fost invitat la deschiderea conferinței bulgaro-române de la Ruse cu titlul „Europa unită – o cale pentru securitate economică și integrare durabilă” împreună cu ministrul bulgar al Economiei și Industriei, Bogdan Bogdanov, cu europarlamentari, ambasadori și reprezentanți ai mediului de afaceri de pe cele două maluri ale Dunării.
În același timp, Austria este considerată al doilea cel mai mare investitor străin, cu aproximativ 7.000 de companii și 100.000 de angajați în România. Adevărata funcționare a pieței unice după aderarea Bulgariei și României ar crea impulsuri de creștere benefice și companiilor austriece (recunosc acestea prin Camera de Comerț austriacă, precum și prin Business Europe – cea mai mare „pălărie” a companiilor la Bruxelles, într-o poziție în fața Consiliului).
Ștefan-Radu Oprea are o vastă experiență politică, este membru al Partidului Social Democrat din România (și liderul grupului parlamentar al acestei formațiuni până în iunie 2023). A fost ales senator de Prahova în 2012, iar ulterior reales în 2016. La începutul anului 2018, a fost ministru al Mediului de Afaceri și Comerțului. El ocupă actuala funcție de la jumătatea acestui an.
Reporter: Care sunt pierderile suferite de businessul românesc din cauza blocării aderării la Schengen? A reușit cineva sa le calculeze?
Ștefan-Radu Oprea: Peste două săptămâni, ne așteptăm să avem un vot pozitiv pentru aderarea celor două țări la Schengen și ca toate costurile economice pe care le suportăm să se transforme în beneficii. Astăzi, România pierde 0,5% din PIB pe an pentru că nu este în Schengen. Dacă includem și timpul de așteptare al camioanelor la graniță, ele vor fi mult mai mari. Acestea nu sunt calcule exacte, dar vorbim și de competitivitatea afacerilor noastre.
Economiile bulgară și română nu ar trebui să fie economii „cu salarii mici”, ci să aducă valoare adăugată. În același timp, blocarea frontierei înseamnă că nici costurile afacerilor nu pot fi calculate la fel ca în țările occidentale. Ce vreau să spun? Atunci când antreprenori greci vor să investească în nord, ei trebuie să facă calcule suplimentare cu privire la costuri din cauza faptului că Bulgaria și România nu sunt în Schengen.
Are oare cineva în vedere și toate tonele de C02 generate de camioanele care așteaptă la graniță? O variantă ar fi să facem toate camioanele electrice, dar cea mai eficientă cale este să intrăm în Schengen. Noi am îndeplinit toate criteriile de ani de zile. Comisia Europeană și Parlamentul European au recunoscut asta în mod repetat. Cetăţenii noştri au, de asemenea, demnitate şi ar trebui să aibă drepturile cetăţenilor europeni. Economiile noastre au nevoie de Schengen pentru a fi competitive și, astfel, competitivitatea pieței comune europene va crește.
Reporter: Are vreo influență negativă blocada Austriei privind Schengen asupra cooperării economice bilaterale cu România?
Ștefan-Radu Oprea: Businessul austriac, precum și cetățenii, sunt interesați ca țara noastră să facă parte din Schengen. Voi da un exemplu foarte simplu. România produce Dacia Duster, dar o vinde cu 100 de euro mai mult pentru cetățenii austrieci (și pentru toți ceilalți cetățeni europeni) care cumpără această mașină. Acești 100 de euro sunt calculați doar pentru timpul petrecut la coadă pentru export.
Bulgaria produce piese auto. Dacă calculăm timpul și costul pieselor care intră în Dacia Duster, produse în Bulgaria sau în alte părți ale Europei, prețul este mult mai mare decât poate fi de fapt în spațiul Schengen. Nu cred că cetățenii europeni merită asta. Totuși, se pare că guvernul austriac crede că ei ar trebui să plătească mai mult pentru fiecare produs care este fabricat în România și se vinde. Dar cred că blocada este o decizie politică.
Reporter: Este nevoie de mai multe poduri între Bulgaria și România și câte ar fi suficiente?
Ștefan-Radu Oprea: Există calcule făcute de miniștrii transporturilor. Vorbim deja de proiecte concrete, așteptăm aprobarea pentru acțiuni de explorare pentru un pod nou lângă Ruse – Giurgiu de la CE în 2024. Și acesta nu va fi singurul, avem nevoie de mai multe legături între noi. Relațiile noastre cu ministrul bulgar al Economiei, Bogdan Bogdanov, sunt excelente. Mă bucur că lucrăm împreună pentru cauza noastră comună de a fi în Schengen cât mai curând posibil, pentru că cheltuielile pentru economiile noastre sunt semnificative.
Reporter: Când va fi finalizată legătura feroviară rapidă între Giurgiu și București? Și se are în vedere o continuare către Ruse?
Ștefan-Radu Oprea: Această întrebare ar trebui adresată ministrului transporturilor, deoarece el este într-un dialog foarte strâns cu omologul său din Bulgaria. Sunt sigur că vor fi anunțate în curând progrese în această chestiune, precum și privind legătură de feribot, navigabilitatea pe Dunăre și alte proiecte comune cheie de transport.
Reporter: Tot mai multe companii bulgare percep piața din România ca fiind mare și ofertantă. Există coridoare rapide de intrare pe piață despre care ele ar trebui să știe – fie că este vorba de suport administrativ, logistic sau altceva?
Ștefan-Radu Oprea: Noi ne cunoaștem, suntem vecini. Avem mulți ani de experiență în a face afaceri împreună. Și ceea ce îi pot asigura pe antreprenorii bulgari este că orice au nevoie, dacă au întrebări, pot contacta oricând Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului, ușile sunt deschise pentru ei în orice moment și suntem gata să-i sprijinim.
