Raport OCDE despre România: Suntem în urmă în privinţa accesului la educaţie de înaltă calitate

Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE) a realizat un raport în care sunt prezentate progresele făcute de România, dar şi principalele probleme cu care se confruntă țara noastră și face mai multe recomandări. România a înregistrat progrese remarcabile în creşterea nivelului de trai înainte de criza COVID-19, iar rezilienţa economică în timpul pandemiei a fost impresionantă, apreciază OCDE în raportul lansat vineri la Bucureşti. România este în urma celor mai multe ţări din cadrul OCDE când vine vorba de asigurarea accesului la educaţie de înaltă calitate, sănătate, locuinţe şi transport, indică documentul.

Prim-ministrul Nicolae-Ionel Ciucă a participat la evenimentul de lansare a Studiului Economic pentru România al Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE), desfășurat astăzi, la Palatul Victoria, în contextul vizitei pe care secretarul general al OCDE, Mathias Cormann, o efectuează în România. Vizita are loc la scurt timp după decizia Consiliului OCDE de a da undă verde deschiderii negocierilor de aderare a României la acest for interguvernamental.

Comitetul Interministerial pentru admiterea în OCDE a validat, în ședința din 26 ianuarie, asumarea atașamentului României la principiile, valorile și standardele organizației, așa cum sunt ele întărite și dezvoltate în cele două documente adoptate cu prilejul reuniunii Consiliului OCDE desfășurate la Paris, în octombrie anul trecut.

În numele României și al său personal, premierul Nicolae-Ionel Ciucă i-a mulțumit înaltului oficial al OCDE pentru efortul depus pentru a debloca extinderea organizației și rolul esențial în obținerea deciziei Consiliului OCDE de începere a negocierilor cu România.

Recomandări pentru România

Studiul economic pentru România al OCDE reprezintă o radiografie multidimensională a realităţilor socio-economice din țara noastră, subliniind în mod echilibrat eforturile depuse până acum, dar oferind, în același timp, recomandări utile în domeniile de o importanță deosebită pentru România, în scopul implementării măsurilor care pot genera dezvoltare şi bunăstare pe baze inteligente, sustenabile şi incluzive.

De menționat că documentul OCDE include și referințe la Planul Național de Redresare și Reziliență al României, aprobat în luna septembrie de Comisia Europeană, specificând că acesta se concentrează în mod corect pe domeniile în care investițiile sunt urgent necesare. De altfel, o serie de recomandări din cadrul studiului îşi găsesc răspunsul în măsurile pe care statul român le-a avut în vedere în Planul Național de Redresare și Reziliență.

„Reformele și investițiile incluse în PNRR vor contribui la dezvoltarea și modernizarea economiei românești în domenii precum:  sustenabilitatea finanțelor publice, consolidarea administrației publice și reziliența sistemului de sănătate, asigurarea coeziunii sociale și teritoriale, digitalizarea administrației publice, și altele. De altfel, o serie de recomandări din cadrul studiului îşi găsesc răspunsul în măsurile pe care statul român le-a avut în vedere în Planul Național de Redresare și Reziliență. Am reținut toate aceste elemente și ne pregătim ca, în perioada imediat următoare, să le absorbim în politicile publice curente din România”, a declarat premierul Nicolae-Ionel Ciucă, referindu-se la concluziile experților OCDE.

Studiul OCDE pune accentul asupra dezvoltării infrastructurii de transport și tranziția verde, a necesității reducerii decalajelor de dezvoltare, a corelării pieței forței de muncă și competențelor, îmbunătățirii accesului la educație și formare, reformei sistemului de pensii. În același timp, arată eforturile depuse până acum și oferă recomandări utile în domeniile de o importanță deosebită pentru țara noastră.

„România a avut o abordare cuprinzătoare în gestionarea efectelor pandemiei, cu măsuri în plan economic și social care au reprezentat 3,6% din PIB în 2020 și 1,4% din PIB în 2021. În acest fel, în al doilea trimestru al anului trecut, PIB-ul României a depășit nivelul de dinaintea pandemiei. Activitatea economică s-a relansat, de anul trecut, iar redresarea continuă. După creșterea economică de 6,3% din PIB înregistrată în 2021, estimăm că România va avea o creștere economică de 4,5% din PIB, atât în 2022, cât și în 2023”, a declarat, la rândul său, secretarul general al OCDE, Mathias Cormann.

România a reușit să ajungă rapid din urmă economiile statelor care fac parte din OCDE

În opinia sa, România a înregistrat progrese semnificative, reușind să ajungă rapid din urmă economiile statelor care fac parte din OCDE, în pofida crizei financiare globale din 2007-2008 și a crizei pandemice cu care ne confruntăm în prezent. În 2019, înaintea izbucnirii pandemiei, România înregistrat un Produs Intern Brut pe cap de locuitor de 27.000 USD, adică 63% din media la nivelul țărilor OCDE – o creștere semnificativă față de 30% din media țărilor OCDE cât înregistra România la începutul anilor 2000, a exemplificat Mathias Cormann. Înaltul oficial al OCDE a subliniat, în context, faptul că aceste progrese pot fi susținute în continuare inclusiv prin implementarea reformelor structurale asociate implementării Planului Național de Redresare și Reziliență, care vor contribui la revenirea economică a țării prin stimularea masivă a investițiilor publice.

Secretarul general al OCDE a subliniat, de asemenea, că România trebuie să facă față atât provocărilor în plan economic, dar și celor în materie de sănătate publică, menționând între acestea evoluția inflației, eliminarea disparităților sociale și creșterea ratei de vaccinare anti-COVID-19.

Principalele concluzii ale Studiului OCDE Economic Survey Romania 2021 despre economia României, sunt următoarele:

·       Creşterea economică este robustă, dar riscurile sunt încă ridicate;

·       Politicile macroeconomice au susţinut economia; iar politicile monetare trebuie să rămână vigilente şi să răspundă la presiunile inflaționiste. În ceea ce privește politica fiscală, aceasta trebuie să se adapteze la evoluţiile economice rapid şi ţintit;

·       România trebuie să profite de oportunitatea fondurilor europene, în special pe componenta Next Generation;

·       Este necesară reformarea sistemului public de pensii pentru asigurarea sustenabilităţii finanţelor publice;

·       Reformele pot îmbunătăţi eficienţa şi echitatea în sistemul de impozitare;

·       Îmbunătăţirea accesului la un sistem educaţional şi sanitar performant reprezintă cheia progresului în ceea ce priveşte nivelul de trai. Politicile economice trebuie să vizeze diminuarea ratelor ridicate de inactivitate şi a economiei informale. Fondurile europene trebuie utilizate pentru a răspunde la provocările sociale şi de mediu, inclusiv la reducerea poluării;

·       Disparităţile regionale în ceea ce priveşte nivelul de trai şi oportunităţile economice sunt ridicate,

·       La fel ca în statele OCDE, integrarea persoanelor cu un nivel scăzut de pregătire (în special tineri, femei şi populaţie romă) pe piaţa muncii este dificilă. În vederea îmbunătăţirii performanţelor pe piaţa muncii este necesar ca toţi cetăţenii să dobândească aptitudini adecvate;

·       Creşterea productivităţii a fost semnificativă în anii 2010, dar a decelerat. Reformele care să dinamizeze afacerile, o alocare eficientă a resurselor şi reducerea disparităţilor legate de infrastructură sunt elemente cheie pentru a avea câştiguri de productivitate;

·       Îmbunătăţirea cadrului de reglementare şi competiţional poate stimula creşterea productivităţii;

·       Deşi accesul la finanţare s-a îmbunătăţit, este necesar ca IMM-urile să beneficieze de  sprijin sporit în ceea ce priveşte accesul la instrumentele financiar-bancare;

·       Sporirea predictibilităţii reglementărilor pentru susţinerea mediului de afaceri în ceea ce priveşte procesul investiţional;

·       Continuarea luptei împotriva corupţiei va conduce la sporirea încrederii în instituţiile statului.

La ora actuală, România este aderentă la 6 din cele 8 standarde esențiale pentru aderarea la OCDE. În lunile următoare, România va începe activitățile aferente aderării la Codurile de liberalizare. De asemenea, România și-a exprimat deja intenția de a adera la Convenția OCDE Anti-Mită.

URMĂREȘTE-NE PE

Articole similare

Noutati