„Recviem vesel pentru tata”, de Radu Paraschivescu, cea mai vândută carte din reţeaua CLB, în 2020/ Care au fost cele mai furate cărți

0
84

Topul celor mai căutate cinci domenii din sfera carte de la Compania de Librării Bucureşti în anul 2020 reuneşte volume din sfera medicină, farmacie, sănătate, religie şi spiritualitate, urmat de cel al cărţilor pentru copii şi adolescenţi. Clasamentul cuprinde titluri din sfera ştiinţe umaniste, respectiv beletristică, potrivit agenției de presă news.ro.

La capitolul traduceri din literatura universală, poziţia întâi este ocupată de romanul „Memoriile unui motan călător”, de Hiro Arikawa, carte publicată, în traducerea Ralucăi Nae, de editura Humanitas Fiction.

Bestsellerul internaţional „Sapiens. Scurtă istorie a omenirii”, de Yuval Noah Harari, publicat de editura Polirom în 2017, în traducerea lui Adrian Şerban, rămâne cea mai dorită carte străină de nonficţiune în reţeaua CLB şi în anul pandemiei.

În ceea ce priveşte cărţile de nonficţiune semnate de autori români, liderul clasamentului este volumul „Creierul şi mintea Universului” de Dumitru Constantin Dulcan, cartea apărută în 2019 la editura Şcoala Ardeleană.

La capitolul cărţi pentru copii, cea mai căutată carte semnată de un autor român este „A doua carte cu Apolodor”, de Gellu Naum (editura Arthur, 2020), iar cea mai „vânată” traducere este „Aventurile lui Habarnam şi ale prietenilor săi”, de Nikolai Nosov (traducere de Nina Gafiţa, editura Humanitas, 2017).

În ceea ce priveşte topul celor mai furate cărţi din reţeaua librăriilor bucureştene în 2020, podiumul este ocupat doar de traduceri, astfel: locul I – „Fereşte-mă, Doamne, de prieteni. Războiul clandestin al blocului sovietic cu România”, de Larry Watts (traducere din limba engleză de Camelia Diaconescu, editura RAO, 2011), locul al II-lea – „Harry Potter şi Prinţul Semisânge”, volumul 6 de J.K. Rowling (traducere din limba engleză de Alex Moldovan, Editura Arthur, 2020) şi „500 de adevăruri incredibile şi trăsnite” (traducere de Mugur Butuza, editura Paralela 45, 2020).

„Ca notă generală, povestea postdecembristă a librăriilor din România nu este cea mai veselă cu putinţă, iar motivele care dau poveştii nuanţa aceasta de gri sunt nenumărate. Noi însă, Compania de Librării Bucureşti, continuăm să ne încăpăţânăm să ţinem steagul sus. Şi nu am abandonat acest obicei nici în anul pandemiei. Ne-am ambiţionat să înţelegem în detaliu regulile strice legate de igienă în vremuri atipice, am învăţat să confecţionăm măşti, să aprofundăm tainele comerţului online, să ne susţinem ca echipă mai mult ca niciodată, să plantăm copaci pentru cea de-a patra generaţie de cititori. Ne mândrim cu faptul că am fost primii care am redeschis librăriile după ce ordonanţele guvernamentale ne-au permis şi, în plus, am crescut în sfera online. În anul în care plănuiam să serbăm împlinirea celor 70 de ani de la fondarea CLB, am perfecţionat lecţia supravieţuirii. Este şi aceasta o sărbătoare”, a spus Marieta Seba, directoarea Companiei de Librării Bucureşti.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.