România are cel mai mic procent de pensionari care continuă să lucreze după pensionare din Uniunea Europeană, însă peste jumătate dintre cei care rămân activi pe piața muncii spun că o fac din necesitate financiară. Datele Eurostat arată că doar 1,7% dintre pensionarii români continuă să muncească, comparativ cu o medie de 12,9% la nivelul UE, potrivit Euronews, scrie economedia.ro.
Pe lângă România, procentul este foarte redus și în Grecia (4,2%), Spania (4,5%) și Croația (5%).
Aproximativ 13% dintre pensionarii din Uniunea Europeană continuă să lucreze. Nevoia financiară este un motiv important, însă experții indică și alți factori, precum schimbarea normelor sociale, schimbările demografice și deficitul persistent de forță de muncă.
Veniturile din pensii sunt mai mici decât veniturile obținute spre finalul carierei în toate țările europene. În Uniunea Europeană, o persoană care a câștigat 100 de euro între vârstele de 50 și 59 de ani ar primi 58 de euro sub formă de pensie între vârstele de 65 și 74 de ani în 2023, potrivit Eurostat.
Acest lucru este o provocare pentru mulți vârstnici să își mențină nivelul de trai după pensionare. Aproape unul din șase pensionari din Uniunea Europeană este expus riscului de sărăcie.
Mulți pensionari continuă să lucreze după pensionare. Motivele diferă. Principalul motiv este plăcerea de a munci și dorința de a rămâne activi (36,3%), însă și nevoia financiară (28,6%) reprezintă un factor major.
În 2023, cele mai recente date disponibile în 2026, 12,9% dintre persoanele din Uniunea Europeană au continuat să lucreze în cele șase luni care au urmat primirii primei pensii pentru limită de vârstă.
Acest procent diferă considerabil în Europa, variind de la 1,7% în România,, la 54,9% în Estonia, potrivit Eurostat.
Ponderea celor care continuă să lucreze depășește, de asemenea, două cincimi în Letonia (44,2%), Lituania (43,7%) și Suedia (41,7%). Alte două țări nordice urmează acest grup de frunte, iar Cipru (29,7%) se află la mijlocul clasamentului: Norvegia (37,7%) și Finlanda (28,5%).
„Grecia avea în trecut o poziție foarte strictă față de pensionarii care continuau să lucreze. Aceasta s-a relaxat pe fondul crizei, al reducerilor de pensii și al reformei sistemului de pensii”, a spus pentru Euronews Business profesorul Platon Tinios, de la Universitatea din Pireu.
El a adăugat că o schimbare majoră de politică din 2022 a dus la o creștere puternică a numărului de pensionari înregistrați care lucrează. Totuși, această creștere nu este reflectată în date, deoarece a avut loc după a doua jumătate a anului 2023.
În mai multe țări, nevoia financiară este principalul motiv pentru continuarea activității profesionale. În rândul celor care au continuat să lucreze, ponderea celor care au invocat nevoia financiară variază de la 9,4% în Suedia la 68,5% în Cipru.
„Desigur, oriunde oamenii spun că lucrează din necesitate financiară, înseamnă că consideră veniturile din pensie insuficiente. O proporție ridicată a acestor răspunsuri sugerează că sistemul de pensii din țările respective este insuficient și nu poate asigura venituri potrivite”, a spus pentru Euronews Business dr. Olga Rajevska, de la Universitatea Riga Stradins.
În România (54,3%) și Bulgaria (53,6%), peste jumătate dintre pensionarii care continuă să lucreze spun că o fac din necesitate financiară. Proporția depășește o treime și în Croația (48,2%), Letonia (47,9%), Portugalia (39%), Ungaria (38,1%), Franța (37,7%) și Germania (35,8%).
Dintre cele patru mari economii ale Uniunii Europene, Spania are cea mai redusă pondere, de 19,6%. Italia (29,7%) se situează ușor peste media Uniunii Europene.
La polul opus, Norvegia (9,8%) urmează îndeaproape Suedia (9,4%). În Cehia și Luxemburg, ponderea pensionarilor care continuă să lucreze din necesitate financiară rămâne sub 15%.
