România rămâne pe ultimul loc în UE în ceea ce privește colectarea, reciclarea și recuperarea deșeurilor

România continuă să se poziționeze pe ultimul loc în Uniunea Europeană în ceea ce privește colectarea, reciclarea și recuperarea deșeurilor. În acest context, Consiliul Investitorilor Străini (FIC), organizația care reunește cele mai mari companii românești cu capital străin, a identificat 18 dificultăți în aplicarea legislației din domeniul deșeurilor și a venit cu o serie de propuneri de soluții.

Având în vedere complexitatea acestui domeniu, anul acesta în perioada mai-iulie, FIC a pornit un proces de consultare amplu cu diferite asociații sectoriale și instituții: Asociația Română pentru Ambalaje și Mediu (ARAM), Berarii României, Asociația Națională pentru Băuturi Răcoritoare (ANBR), Asociația Marilor Rețele Comerciale din România (AMRCR), Federația Asociațiilor de Dezvoltare Intercomunitară (FADI), Asociația OIREP Ambalaje, Ecotic, Environ, Sistemul Național de Reciclare a Bateriilor (SNRB), ARCwaste, Reverse Logistics Group (RLG) România, RER Group, Coaliția pentru Economie Circulară, ECOTECA, Green PC Ambalaje, Romcarbon, Uniunea Națională a Transportatorilor Rutieri din România (UNTRR), Patronatul din industria cimentului și altor produse minerale pentru construcții din România (CIROM), Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare, Banca Mondială, Banca Europeană pentru Investiții.

În urma acestor consultări, grupul de lucru pentru protecția mediului al FIC a formulat un document de poziție cu principalele provocări și blocaje cu care se confruntă actorii din domeniu, dar și o serie de recomandări și propuneri pentru cum ar putea fi depășite aceste blocaje.

Potrivit FIC, autoritățile legislative și administrative competente trebuie să ia în calcul o reanalizare / reașezare a normelor în domeniul gestionării deșeurilor ținând cont (și) de următoarele necesități concrete semnalate de mai mulți actori implicați în fluxul de gestionare a deșeurilor, de la generator până la operatorul care valorifică sau elimină final deșeurile:

  1. Sunt semnalate constant dificultăți date de lipsa accesului la informații privind comportamentul operatorilor economici autorizați în domeniul gestionării deșeurilor și a autorizațiilor deținute de aceștia, în contextul în care există obligația legală de a lucra doar cu operatori autorizați. Dacă informațiile privind acest comportament nu sunt accesibile, nu se poate asigura o reacție rapidă la măsuri sau constatări ale autorităților (de ex., dacă este suspendată o autorizație de mediu).
  2. Sunt bine cunoscute dificultățile practice în atingerea țintelor de reciclare a deșeurilor municipale, ca urmare a gestionării insuficiente/necorespunzătoare a biodeșeurilor. Se poate susține că, în lipsa unor reglementări clare, există o imposibilitate de fapt în ceea ce privește punerea pe piață a compostului, ceea ce descurajează dezvoltarea soluțiilor de compostare.
  3. Este necesară creșterea cantității de deșeuri reciclabile colectate separat din deșeurile municipale, în vederea atingerii țintelor de pregătire pentru reutilizare și reciclare a deșeurilor municipale.
  4. Există dificultăți practice în ceea ce privește instrumentul economic „Plătește pentru cât arunci”. Acesta fiind un instrument care încurajează gestionarea pe fluxuri a deșeurilor și influentează pozitiv efortul de atingere a țintelor de pregătire pentru reutilizare și reciclare a deșeurilor municipal, este imperios necesară asigurarea unei implementări facile și eficiente a instrumentului.
  5. Există dificultăți practice care îngreunează măsurile pentru răspunderea extinsă a producătorului în ce privește deșeurile textile, în contextul în care în curând România trebuie să asigure un flux dedicat pentru acest tip de deșeuri.
  6. Există dificultăți practice în atingerea ratelor de reciclare a deșeurilor de baterii și acumulatori portabili din cauza cantității reduse de deșeuri disponibile pentru colectare.
  7. Nu există unități de tratare a altor baterii uzate în afara celor alcaline și de zinc carbon.
  8. Există dificultăți în ce privește gestionarea deșeurilor de echipamente electrice și electronice.
  9. Sunt necesare măsuri de stimulare a dezvoltării infrastructurii de prelucrare/producere a agregatelor reciclate, pentru a asigura o mai bună gestionare a deșeurilor provenite din activitățile de construcție și demolări.
  10. În practică pot exista interpretări greșite privind necesitatea autorizației de mediu pentru activități de primire a unor deșeuri în virtutea unor obligații legale. Un exemplu în acest sens vizează activitățile operatorilor economici din industria retail care preiau deșeuri nepericuloase de la consumatorii finali (de ex., în îndeplinirea obligațiilor legale de primire a ambalajelor), pe care le transportă către operatorii economici autorizați să desfășoare una sau mai multe activități în domeniul gestionării deșeurilor.
  11. Co-procesarea în fabricile de ciment ar trebui recunoscută ca incluzând atât reciclarea, cât și valorificarea energetică, având în vedere că ambele tipuri de operațiuni sunt desfăsurate în fabricile de ciment. Faptul că, în prezent, co-procesarea este recunoscută doar ca valorificare afectează inclusiv țintele României, având în vedere că nu sunt luate în calcul ca reciclate cantități reciclate în cadrul co-procesării.
  12. Este necesară completarea cadrului legal privind încetarea statutului de deșeu și adresarea aspectelor tehnice legate de reciclarea deșeurilor.
  13. Lipsește reglementarea legală a posibilității și procedurii corespunzătoare de preluare, spre valorificare, a unor deșeuri deja supuse eliminării (de ex., deșeuri de cenușă și zgură), prin depozitare în depozite de deșeuri pentru care s-a urmat procedura închiderii, deși o asemenea posibilitate ar fi conformă cu dezideratele economiei circulare și ar evita utilizarea altor resurse.
  14. Există lacune legislative precum și interpretări practice neuniforme ale obligațiilor prevăzute de legislația privind reducerea impactului anumitor produse din plastic asupra mediului (SUP). Acestea duc în practică la imposibilitatea aplicării / la o aplicare neunitară a cerințelor legale și la disfuncționalități, inclusiv de natură comercială.
  15. Contribuțiile la Fondul pentru mediu raportate la realizarea unor ținte/obligații din legislația de mediu primară trebuie să vizeze activitatea proprie fiecărui tip de contribuabil și să fie stabilite cu respectarea principiul egalității în materie fiscală, respectiv să fie proporționale, echitabile și rezonabile.
  16. Există o necorelare legislativă, precum și o lipsă a reglementării modului de calcul a contribuției de 2% din veniturile realizate din vânzarea de deșeuri.
  17. Există dificultăți rezultând din existența mai multor sisteme informatice de raportare a informațiilor relevante în domeniul gestionării deșeurilor. O unificare a sistemelor existente ar asigura o trasabilitate mai bună în domeniu și ar preveni dublarea eforturilor de raportare a operatorilor în domeniu.
  18. Lipsește reglementarea posibilității și procedurii corespunzătoare de revizuire a formularului pentru aprobarea transportului deșeurilor periculoase.

FIC subliniază încă o dată necesitatea asigurării unui cadru clar, coerent, previzibil și echitabil în domeniul gestionării deșeurilor, pentru a permite tuturor actorilor să întreprindă acțiunile necesare pentru conformarea cu cerințele legale în domeniu. „Considerăm că doar în acest mod se poate asigura schimbarea paradigmei în domeniul gestionării deșeurilor și atingerea țintelor impuse la nivel european, iar discuția cu autoritățile din data de 8 noiembrie a reprezentat un prim pas în acest sens”, arată investitorii străini.

sursa: economedia.rod

URMĂREȘTE-NE PE

Articole similare

Noutati