România a început renegocierea finală a Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), astfel încât să poată încasa integral cele 4,9 miliarde de euro rămase pe componenta de granturi, prin prioritizarea proiectelor finalizate sau aflate într-un stadiu avansat de implementare, a declarat, joi, Dragoş Pîslaru, după şedinţa de Guvern, potrivit Agerpres.
Potrivit acestuia, România a transmis Comisiei Europene un prim draft privind modificările PNRR, negocierile urmând să fie finalizate până la 31 mai.
„Al doilea lucru despre care vreau să vă vorbesc este despre informările pe care le-am avut în Guvern astăzi (joi, n.r.) privind PNRR. Prima informare este despre modul în care se închide PNRR. Comisia Europeană a produs un ghid pe care l-a distribuit statelor membre pe data de 5 mai. Am informat miniştrii, în Guvern, despre aceste măsuri finale. Am menţionat că intrăm într-un proces de renegociere finală a PNRR, pe care l-am demarat de câteva săptămâni, astfel încât să avem siguranţa că, pentru cele 4,9 miliarde de euro pe grant pe care le mai avem de încasat, avem proiectele de investiţii finalizate şi putem încasa integral banii aferenţi acestora. Asta va presupune nişte mişcări din zona de împrumut în zona de granturi, aşa cum au fost făcute şi în vară la o scară mult mai mare. De data aceasta va fi o măsură mai chirurgicală prin care ne asigurăm că toate proiectele care sunt finalizate sau care sunt aproape gata, pentru care avem certitudini, ne vor permite să putem acoperi suma de granturi. Data-limită pentru aceste negocieri este 31 mai, deci avem două săptămâni pentru a negocia cu Comisia Europeană aceste aspecte. Ieri seara, târziu, conform înţelegerii avute cu Comisia Europeană, am trimis un prim draft privind aceste modificări, urmând ca săptămâna viitoare să le explicăm şi să le negociem”, a menţionat Dragoş Pîslaru.
El şi-a exprimat încrederea că România are suficiente proiecte pentru a accesa integral fondurile nerambursabile.
„Pe data de 22 mai cred că va avea loc o întâlnire fizică la Bruxelles şi apoi, timpul rămas până pe 31 mai, va fi tocmai bun pentru a ajunge la o versiune finală pe partea de investiţii. Discut cu o încredere destul de mare de faptul că avem proiecte care ne sunt suficiente ca să putem accesa toată partea de fonduri nerambursabile”, a adăugat demnitarul.
Acesta s-a arătat încrezător, de asemenea, că va putea fi atrasă şi o mare parte din suma legată de împrumuturi, toate proiectele fiind deja prinse în buget.
„Pe partea legată de împrumuturi, lucrurile în acest moment sunt de aşa natură încât şi aici suntem încrezători că partea cea mai mare din sumă o putem trage. La împrumuturi este un lucru foarte clar: toate proiectele sunt deja cuprinse în buget. În cel mai rău caz, dacă s-ar pierde vreo sumă din partea de împrumuturi, ar fi vorba doar de diferenţa de dobândă între PNRR şi împrumuturile cu care se împrumută acum Ministerul de Finanţe, dar asumpţia de la care plecăm, şi avem aici nişte scenarii puse pe masă, este că nici pe partea de împrumuturi nu pierdem bani. Şi asta este ce am transmis Comisiei Europene şi este poziţia noastră de negociere”, a afirmat Pîslaru.
Ministrul a subliniat însă că pentru a putea fi încasaţi banii de investiţii trebuie făcute anumite reforme şi în acest sens sunt nouă acte normative la nivel de lege care vor trebui adoptate în Parlament.
„Pe partea de reforme este foarte important de menţionat că am început de mult identificare reformelor cheie şi a priorităţilor legislative şi în toată această perioadă, în ciuda turbulenţelor politice, Guvernul a acţionat pentru pregătirea şi o accelerare a acestor proiecte. Avem nouă acte normative la nivel de lege pe care cumva trebuie să le adoptăm în Parlament. În acest moment vă spun că trei sunt gata. E vorba de acele terenuri pentru investiţii, e vorba de Legea consolidată privind integritatea de la ANI, e vorba de Legea privind digitalizarea în domeniul cercetării. Sunt gata, sunt în Parlament sau sunt gata să meargă în Parlament. Încă una este deja în Parlament, Codul urbanistic, deci patru practic sunt gata. La reforma ANAF, pe structura de stimulare cu malus/bonus pentru funcţionarii ANAF suntem în aşteptarea unui feedback de la Comisie, deci şi aceasta este gata, a 5-a”, a explicat Dragoş Pîslaru.
El a adăugat că „celălalt lot” de legislaţie – Legea salarizării unitare, Legea apelor, decarbonizarea, Codul administrativ – este în acest moment în pregătire şi în discuţii cu Comisia Europeană, în timp ce alte două acte normative, separate de cele nouă, respectiv Strategia de biodiversitate şi implementarea vămii electronice, ar putea fi „rezolvate” la nivelul Guvernului, deoarece nu necesită acte la nivel de lege.
sursa – AGERPRES
