Fotograful de wildlife Rareș Beșliu invită românii să se alăture mișcării „de la RObinet”, prima inițiativă a asociației „La NORD de cuvinte”, ce încurajează sectorul HoReCa să punăla dispoziția clienților apă potabilă de la robinet, nu doar la cerere.
Este un proiect ce face apel la bun simț, drepturile omului, ospitalitate și, mai ales, la grija pentru viitorul naturii și al omenirii.
- Rareș Beșliu spune că „nu e o rușine să bei apă de la robinet, însă am trăit cu
această gândire în ultimii 30 de ani. E greu să ne schimbăm mentalitatea și nu știm
cum să cerem, însă dacă ni se oferă din proprie inițiativă, atunci se schimbă complet
perspectiva. Acceptăm, gustăm, vedem că e bună și începem să integrăm acest
obicei în viețile noastre.”
Demersul fotografului de natură vizează inițial să responsabilizeze restaurantele și alte locuri publice să pună la dispoziția celor care le trec pragul apă de la robinet, potabilă, filtrată și bună la gust, ca alternativă la apa îmbuteliată.
Astfel, acestea nu doar respectă cerința legală de a oferi apă la cerere, dar merg dincolo de ea și găsesc mijloace prin care apa să fie găsită ușor, în locuri cu vizibilitate și în recipiente cât mai atractive. Oamenii trebuie să aibă posibilitatea de a-și umple singuri paharul, ori de câte ori au nevoie, iar consumul de apă să nu fie limitat în niciun fel.
Prin exemplul propriu, sectorul HoReCa și nu numai va contribui la educația și încurajarea
românilor să adopte acest obicei și acasă, contribuind la un consum de apă mai responsabil, la reducerea poluării și a deșeurilor, precum și la economii semnificative pentru români.
Pentru a contribui la inițiativă, românii sunt invitați să nominalizeze restaurantele unde ar
vrea să primească apă din partea casei, fără să fie nevoiți să ceară. Nominalizările se fac
printr-un comentariu la postarea din Instagram.
„Când am pornit La NORD de cuvinte, mi-am zis că soluția e una singură: sensibilizarea și educarea oamenilor în privința efectelor schimbărilor climatice. Și cum puteam face asta dacă nu prin fotografie și prin imaginile pline de emoție din regiunile polare? Foarte rapid mi-am dat seama că nu e suficient și că trebuie să trec în concret, că nu e loc de abstract sau interpretare. Și atunci am realizat că în expedițiile arctice am observat un obicei comun – restaurantele și hotelurile unde nu trebuie să ceri apă, pentru că ți se oferă gratuit, în forme care mai de care mai plăcute și gustoase: pe masă, într-o carafă cu gheață și mentă sau busuioc; pe bar sau la recepție, într-un borcan plin cu lămâie și felii de portocale.
Până și pe spărgătorul de gheață de la Polul Nord am băut apă de la robinet, din rezervele lor. Atunci am realizat că în niciun loc din România nu am fost întâmpinat așa. Asta înseamnă, de fapt, normalitatea și ospitalitatea. Asta înseamnă să-ți pese de tot ce se întâmplă cu lumea, și nu doar de profitul business-ului”, completează Rareș Beșliu.
Într-o lume sufocată de plastic, PET-urile reprezintă una dintre cele mai mari categorii de
deșeuri și se estimează că în 2021 au fost produse aproximativ 600 miliarde de sticle la nivel global.
Conform statisticilor, aproximativ 1 milion de sticle de plastic sunt cumpărate în fiecare minut pe glob – echivalentul unui morman de jumătate din dimensiunea Turnului Eiffel. Iar din totalul deșeurilor din plastic doar 9% sunt reciclate, restul ajungând în depozitele de deșeuri sau în natură.
Importanța apei potabile
Conform datelor Organizației Națiunilor Unite, până în 2050, jumătate din populația lumii ar
putea fi afectată de penurii severe de apă. Mai mult, se anticipează că cererea globală de
apă va crește semnificativ în următorii ani, în principal din cauza creșterii populației, a
urbanizării și a industrializării accelerate.
Schimbările climatice vor afecta distribuția și disponibilitatea apei în întreaga lume, amplificând secetele, inundațiile și alte evenimente extreme care pot compromite accesul la
apă potabilă. Acest lucru va crește tensiunile și conflictele în diferite regiuni ale lumii, unde
accesul la apă potabilă va deveni o prioritate strategică.
„Ne luptăm cu canicula încă de la începutul lunii, iar previziunile nu arată mai bine. Să renunțăm la plastic nu e deloc ușor, dar nici un lucru neglijabil. În schimb, e un gest pe care-l poate face fiecare dintre noi și care ne dă speranța că încă mai putem să ne salvăm. Și nu e doar despre plastic, cât e despre transportul apei îmbuteliate și emisiile de carbon aferente. La cele mai multe restaurante din România se servește apă din Italia, cărată cu tirurile mii de kilometri. Haideți să nu mai acceptăm asta!
- Visez la acea zi în care vom alege locurile unde ieșim în funcție de nivelul de bun simț și dacă primim sau nu apă bună de băut, gratis”, mai spune Rareș.
Legislație
În luna aprilie a acestui an, a intrat în vigoare Legea 96/2024, care vizează reglementarea
accesului gratuit al clienților restaurantelor, cantinelor și serviciilor de catering la apă potabilă de la robinet, la cerere.
„E o lege bine venită dar, ca multe alte legi, respectată doar de cine vrea. Nu există norme de aplicare, iar prevederile nu sunt clare. Ospătarii nu sunt informați și oamenilor le e rușine să ceară, așa cum îmi era și mie înainte să încep demersul ăsta. Mai mult, românii nu au încredere în calitatea apei publice, încă un argument în favoarea apei îmbuteliate. Acesta este și principalul motiv pentru care ne adresăm acum sectorului HoReCa – odată ce tot mai multe restaurante vor oferi apă de la robinet, oamenii se vor obișnui cu ea. Vor pleca acasă întrebându-se de ce mai cară sticle de 1, 2 sau 5 litri, când resursa asta curge prin țeavă? Iar dacă nu le place gustul, vor alege să-și pună un filtru care îmbunătățește considerabil calitatea. Apoi, în oraș, vor prefera să care o sticlă reutilizabilă, pentru că pot să o umple ușor în orice loc public. Și mai e și cool!”, completează Rareș.
- Pentru mai multe informații și pentru a sprijini inițiativa, urmăriți pagina de Instagram „de la RObinet”.
***
Despre Rareș Beșliu
Este fotograful român care documentează artistic natura și viața sălbatică de dincolo de cercul polar arctic, prin proiectul La NORD de cuvinte. Acesta cuprinde o serie de expediții nordice în Svalbard (unde a ajuns cu spărgătorul de gheață până la 81 de grade latitudine nordică), Groenlanda și Canada. Din experiența lui, Rareș crede că înainte să ai grijă de natură, trebuie să ajungi să o iubești.
Iar prin fotografia de wildlife și eforturile sale, speră să apropie oamenii de natură și de animale, să le transmită emoții și să-i facă mai atenți la modul în care acțiunile lor impactează viața. Pentru că doar ACUM nu e prea târziu.
Pe lângă România și Arctic, Rareș a fotografiat până acum viața sălbatică în Islanda, Insulele Feroe, Scoția, Cuba, Cipru, Cehia, Italia și nu numai. Cele mai frumoase și emoționante imagini din toate aceste locuri au fost selectate și incluse în albumul fotografic „emoții”, tipărit atât în varianta hardcover, cât și în cea paperback. Cartea conține 300 de pagini cu fotografii alese din ultimii 4 ani în care Rareș a fost unul cu natura și s-a lăsat inspirat de viața ei sălbatică.
Fotografiile lui Rareș au fost premiate la concursuri precum: Romania NOW, Annual Photography Awards, European Photography Awards, WPE Awards, London Photography Awards.
Pentru mai multe informații și fotografii, accesați: raresbesliu.com; instagram.com/raresbesliu și lanord.ro.
