Speranța de viață în țara noastră este printre cele mai mici din UE, ajungând, după pandemie, la 72,9 ani.
Dacă în 2019, speranța de viață la naștere a fost de 75,6 ani, în 2021 a scăzut cu 2,7 ani.
În UE, nivelul mediu al speranţei de viaţă din ţările membre a fost de 80,1 ani în 2021.
Țările care au unele dintre cele mai mari speranțe de viață sunt Italia și Suedia – 82,9, respectiv 83,2 ani.
Potrivit unui raport publicat de Monitorul Social, în țările dezvoltate, scăderea din 2020 a fost parțial recuperată un an mai târziu. Acest lucru nu s-a întâmplat și în România, unde speranța de viață a atins, în 2021, nivelul înregistrat în urmă cu 14 ani.
Datele mai arată că femeile din UE trăiesc, în medie, cu 5, 6 ani mai mult decât bărbații, în timp ce în România diferența e mai mare, de 7,3 ani.
Speranța de viață după pensionare
După ce se pensionează, un român mai trăiește, în medie, doar 14,7 ani, mai puțin cu 2,2 ani față de media din 2019. În Suedia, media a fost de aproape de 21 de ani în 2021, la fel și în Italia.
”Sistemul de sănătate din România este unul dintre cele mai precare din UE”
Și media de la nivelul Uniunii Europene e ridicată, de peste 19 ani.
Factorii care influențează speranța de viață
Potrivit specialiștilor, consumul de alcool în exces, fumatul, alimentația nesănătoasă și activitatea fizică redusă scurtează viața.
”Speranța de viață are o foarte mare legătură cu starea de sănătate a populației. Sistemul de sănătate din România este unul dintre cele mai precare din UE.
Dacă ne uităm la numărul medicilor de familie, de exemplu, pentru că medicina primară joacă un rol important în sănătatea populației, constatăm că în afară de regiunea București – Ilfov, în restul țării numărul de cabinete de medici de familie de fapt a scăzut față de acum 10 ani.
Mai există și factori legați de condițiile de trai și de viață.
De la alimentație – să ne uităm care e coșul alimentar al românilor, știm foarte bine că avem unul dintre cele mai mici consumuri de legume și fructe din UE sau la sport, avem o populație sedentară, și până la condițiile de muncă, pentru că spre deosebire de alte state din UE avem o mare parte a populației care e ocupată în construcții sau industrie, care vin la pachet cu boli profesionale”, a explicat Victoria Stoiciu pentru Digi24.
