Pasajul Europa Unită, unul dintre cele mai moderne şi mai importante obiective de infrastructură rutieră din Capitală, a dat testul rezistenţei, anunță Primăria Sectorului 4.
Potrivit sursei citate, timp de două zile, pasajul suprateran, construit la intersecţia dintre B-dul Alexandru Obregia, B-dul Metalurgiei şi Şos. Turnu Măgurele, a trecut printr-o serie de verificări, menite să urmărească şi să ofere informaţii despre comportamentul real al întregii suprastructuri, în vederea punerii în circulaţie, în condiţii de maximă siguranţă.
Elaborate şi coordonate de către specialiştii Universităţii Tehnice de Construcţii Bucureşti, testele au fost realizate în două etape, şi anume, încercarea în regim static de încărcare şi încercarea în regim dinamic de încărcare.
În ambele faze, s-a urmărit modul în care Pasajul Europa Unită se comportă la condiţiile de trafic şi cum răspunde la normele de siguranţă în exploatare.
Astfel, primul test realizat a fost cel static, care a constat în dispunerea pe suprastructura podului a unui convoi de opt camioane, cu o greutate de câte 40 de tone fiecare, ce au fost amplasate în diverse zone ale pasajului, astfel încât să corespundă celor mai dificile şi defavorabile situaţii de încărcare.
Totodată, în punctele de staţionare ale camioanelor, au fost montaţi senzori topografici de mare precizie, care au colectat datele, pe baza cărora, ulterior, cu ajutorul unor programe specifice de prelucrare a datelor geodezice, s-au făcut măsurătorile. Rezultatele testelor vor fi comunicate zilele următoare.
„S-au efectuat testele dinamice, iar zilele trecute s-au efectuat testele statice, nişte faze obligatorii pentru recepţia acestei construcţii, pentru că, vă garantez, că nu vom da drumul la această investiţie fără să efectuăm toţi paşii legali şi, mai ales, fără să avem recepţia. Momentul estimat al deschiderii pasajului este undeva la sfârşitul acestei luni, sperând ca până la data de 1 decembrie acest pasaj să poată fi funcţional. Aceasta este doar o piesă din puzzle-ul proiectat pentru inelul median. Am început deja activităţile pentru al doilea pasaj, cel de peste Şoseaua Berceni, unde am finalizat exproprierile şi am început organizarea în vederea devierii utilităţilor.
O a treia piesă din acest puzzle este un alt pasaj subteran, ce va fi locat sub Şoseaua Olteniţei şi va face legătura cu pasajul Nicolae Grigorescu pe deoparte, şi cu Calea Vitan de cealaltă parte, a acestei investiţii. Toate acestea sunt vitale pentru traficul rutier din zona de Sud a Capitalei, o zonă care este în continuă expansiune pentru că, DA, ceea ce ne-am propus în aceşti ani, ca Sectorul 4 să devină Capitala Capitalei, începe să devină realitate” , a declarat Danie Băluţă, primarul Sectorului 4, care a făcut referire şi la proiectele derulate în vederea extinderii magistralelor de metrou.
„Aceste investiţii de infrastructură rutieră sunt însoţite de deschiderea staţiei de metrou Tudor Arghezi şi vreau să vă reamintesc că pe data de 15 Noiembrie va fi dată în folosinţă, atât staţia de metrou, cât şi parcarea aferentă, motiv pentru care îi invit pe locuitorii din Bucureşti să folosească aceste elemente de infrastructură. Vom continua cu extinderea magistralei M2 de metrou, şi sperăm ca în prima jumătate a anului 2024 să putem ridica în SICAP procedura de licitaţie publică pentru acest obiectiv extrem de important şi, nu în ultimul rând, pentru magistrala M4 de metrou”.
În afara testelor statice, Pasajul Europa Unită a fost supus şi testului dinamic, pentru care s-a folosit un singur vehicul, cu o greutate de 40 de tone, care a circulat pe pod, cu viteze constante diferite, respectiv de 10 km/h, 30 km/h, 50 km/h şi 70 km/h.
Mai mult, la aceste viteze de deplasare, camionul de probă a fost nevoit să treacă peste un prag artificial realizat, pentru producerea unui eventual şoc vertical asupra tablierului pasajului. Pentru realizarea măsurătorilor, s-au înregistrat aşa numitele acceleraţii verticale ale podului, produse în timp real, pe toată durata deplasării camionului pe pasaj, în trei etape distincte: cea premergătoare şocului, în momentul şocului şi după producerea acestuia, când se consideră că podul vibrează liber. Datele obţinute vor fi prelucrate în cel mai scurt timp posibil.
„Obiectivul acestor încercări este acela de a compara parametrii reali care se obţin în teren la încercări cu ceea ce se obţine pe modelele de calcul în faza de proiectare a oricărei structuri. Testele statice de vineri au constat în măsurarea unor deplasări de cale în secţiuni cheie ale structurii. Testele dinamice au drept scop măsurarea în regim dinamic a unor parametri care vor măsură acceleraţiile verticale pe trei direcţii, în secţiuni relevante ale structurii. Testele dinamice sunt ceva mai importante decât cele statice, pentru că ele sunt cele care indică răspunsul real al structurii”, a precizat profesorul Ionuţ Răcănel, directorul Departamentului de Rezistenţa Materialelor, Tuneluri şi Poduri din cadrul Universităţii Tehnice de Construcţii Bucureşti.
Prezent la efectuarea testelor dinamice, prefectul Capitalei, Rareş Hopincă, a subliniat importanţa unor astfel de investiţii.
„Astfel de proiecte, în opinia mea, reprezintă proiectele serioase de care Capitala României are nevoie. Vorbim despre dezvoltare integrată şi este foarte important să înţelegem ce înseamnă acest lucru. Asta înseamnă să redai unei comunităţi toate mijloacele pentru creşterea nivelului de trai, obiectiv pe care cred că ar trebui să îl aibă fiecare administraţie din România. Este absolut necesar ca proiecte de acest tip să fie realizate în tot oraşul. Următorul pas, cu siguranţă, că îl va reprezenta atragerea de locuri de muncă, aici aproape de locuinţele oamenilor. Aşa trebuie să se dezvolte astfel de proiecte, şi ele trebuie date ca exemple de bune practici în alte zone”.
Început în februarie 2022, noul pasaj suprateran din Sectorul 4 are o lungime totală de 653 metri, însemnând un pod şi două rampe de acces, una dinspre strada Caporal Luică, iar cealaltă dinspre strada Sergent Ion Iriceanu. Proiectat şi construit pentru a fluidiza traficul într-una dintre cele mai aglomerate intersecţii din Capitală, pasajul are două benzi de circulaţie pe sens, dispuse pe o parte carosabilă cu o lăţime de 15 metri.
Suprastructura pasajului, de tip mixt oţel-beton, se sprijină pe patru elemente de rezistenţă (două pile şi două culee masive din beton armat), iar fiecare dintre acestea au ca fundaţie câte opt piloni foraţi la o adâncime de 25 de metri şi cu un diametru de 1,5 metri.
Totodată, dincolo de componentele ce ţin de stricta utilitate a pasajului, pe lângă funcţia de fluidizare a circulaţiei din zonă, acest obiectiv de investiţii va deveni şi un reper, din punct de vedere arhitectural, datorită sistemului de iluminat de tip Vortex, montat pe pasaj.
Menţionăm faptul că, în vederea dării în circulaţie, la nivelul autorităţii locale a Sectorului 4, s-a constituit o comisie de recepţie, care va analiza toate documentele precum şi modul în care a fost construit pasajul, ce va putea fi dat în circulaţie după efectuarea recepţiei.
