Aproape 30.000 de copii români beneficiază de serviciile centrelor de zi pentru prevenirea separării copilului de familie: 20,3% dintre familiile cu copii trăiesc în sărăcie persistentă, procentul urcă dramatic la 33,7% pentru familiile monoparentale.
– Peste un sfert dintre copiii României (28,2%) se confruntă cu deprivarea materială severă, ţara noastră deţinând un nedorit prim loc la nivelul Uniunii Europene – media UE este de 7,5%, (datele Eurostat).
– Într-un singur an (2021, EUROSTAT), peste 8.000 de fete au născut în România înainte de majorat (8024); 745 dintre ele au devenit mame înainte de a împlini 15 ani.
– La finalul lunii septembrie 2022, 27.728 de copii români beneficiau de serviciile centrelor de zi pentru prevenirea separării copilului de familie.
– 66% dintre serviciile publice de asistenţă socială cuprinse într-o amplă acţiune de control nu aveau posturi ocupate de personal cu studii de specialitate în asistenţă socială.
La finalul lunii septembrie 2022, 27.728 de copii români beneficiau de serviciile centrelor de zi pentru prevenirea separării copilului de familie. Doar 6.162 dintre aceşti copii erau asistaţi în centre de zi ale consiliilor locale, în condiţiile în care, în Romania, 20,3% dintre familiile cu copii trăiesc în sărăcie persistentă, procentul urcând dramatic la 33,7% (cele mai recente date, pentru anul 2021) în cazul familiilor monoparentale. Organizaţia Salvaţi Copiii România salută eforturile autorităţilor pentru elaborarea şi adoptarea unui cadru legislativ complex, prin Proiectul de Lege privind organizarea activităţii de prevenire a separării copilului de familie, dar, pentru ca serviciile destinate protecţiei acestor copii să fie eficiente, recomandă ca finanţarea acordată serviciilor locale de asistenţă socială (SPAS) să rămână egală şi nediscriminatorie, în condiţiile în care 66% dintre serviciile publice de asistenţă socială cuprinse într-o amplă acţiune de control nu aveau posturi ocupate de personal cu studii de specialitate în asistenţă socială, atribuţiile de asistenţă socială fiind îndeplinite de diferite categorii de angajaţi prin cumul de atribuţii (date din raportul recent al ANPIS).
Astfel, Organizaţia Salvaţi Copiii România a adresat Comisiei pentru muncă şi protecţie socială şi Comisiei pentru sănătate şi familie din Camera Deputaţilor solicitarea modificării articolului din textul legii, prin care se propune diminuarea finanţării pentru autorităţile administraţiei publice locale care nu au copii cu măsură de protecţie specială, stabilită în condiţiile legii.
Pe de o parte, prezenţa copiilor cu măsură de protecţie specială pe teritoriul unităţii administrativ-teritoriale nu influenţează cu nimic costurile necesare funcţionării centrelor de zi destinate prevenirii separării copilului de familie, deci reducerea contribuţiei financiare de la bugetul de stat nu ar face decât să aibă un impact negativ asupra capacităţii autorităţilor locale de a răspunde la nevoile tuturor copiilor vulnerabili.
Pe de altă parte, apare riscul ca, pentru a evita această reducere a finanţării de la bugetul de stat, autorităţile locale să nu depună toate eforturile pentru a sprijini în mod corespunzător identificarea şi referirea acelor situaţii în care riscurile reale la care sunt expuşi anumiţi copii necesită ca răspuns instituirea unei măsuri de protecţie specială.
Dincolo de termenul relativ scurt în care SPAS au obligaţia de a identifica şi înregistra în Observatorul local al copilului toţi copiii din unitatea administrativ teritorială aflaţi în situaţie de risc de separare (un an de zile, din care patru luni, 120 de zile, sunt alocate elaborării de către Guvern a modificărilor necesar a fi aduse cadrului metodologic), o atenţie deosebită trebuie acordată dezvoltării capacităţii şi resurselor disponibile la nivelul SPAS.
„Copiii care trăiesc în risc de sărăcie severă au nevoie de sprijin real pentru ca vulnerabilitatea socio-economică să nu se transforme în abandon şcolar, iar riscurile pentru sănătate să fie prevenite prin nutriţie adecvată. Familiile care trăiesc sub pragul sărăciei trebuie să devină o prioritate a unui plan integrat de politici sociale, în care autorităţile locale să primească finanţare nediscriminatorie, pentru ca sprijinul să ajungă la beneficiarii reali, ale căror nevoi sociale să fie astfel soluţionate”, a argumentat Gabriela Alexandrescu, Preşedinte Executiv Salvaţi Copiii România.
Dimensiunea problemelor care generează fenomenul separării, date de context:
– 41,5% dintre copiii Romaniei cresc în risc de sărăcie sau excluziune socială, aproape dublă faţă de media EU (24,4%), arată datele valabile pentru anul 2021 ale EUROSTAT.
– Riscul de sărăcie monetară afectează 29,8% dintre copii, iar sărăcia persistentă (situarea sub pragul de sărăcie în anul de referinţă şi cel puţin doi ani anteriori) marchează în mod disproporţionat familiile cu copii (în Romania, pentru anul 2021, 14,5% dintre familiile fără copii erau în sărăcie persistentă, dar procentul urcă la 20,3% în cazul familiilor cu copii şi ajunge la 33,7% în cazul familiilor monoparentale)
– Peste un sfert dintre copiii Romaniei (28,2%) se confruntă cu deprivarea materială severă, ţara noastră deţinând un nedorit prim loc la nivelul Uniunii Europene (media UE pentru acest indicator este de 7,5%, arată datele Eurostat, valabile pentru 2021).
– Într-un singur an (2021, EUROSTAT), peste 8.000 de fete au născut în România înainte de majorat (8024); 745 dintre ele au devenit mame înainte de a împlini 15 ani.
