Rezultatele examenului de Evaluare Naţională la clasa a VIII-a scot în evidenţă severa inegalitate de şanse în domeniul educaţiei la care sunt expuşi elevii din medii socio-economice vulnerabile. Judeţul Teleorman, de pildă, are cea mai mare pondere a mediilor sub 5, de patru ori mai mai mare decât în judeţul Cluj, în vreme ce elevii din mediul rural au luat de trei ori mai multe medii sub 5, faţă de cei de la şcolile din urban.
Cele mai recente rezultate disponibile ale PISA (PISA 2018) plasează România printre ţările care înregistrează o puternică legătură între statutul socioeconomic al elevilor şi performanţele înregistrate de aceştia.
Astfel, deşi diferenţele faţă de colegii din mediul urban au scăzut faţă de anul trecut, copiii care învaţă la ţară continuă să înregistreze, în proporţii mult mai mari, rezultate slabe la examenele naţionale:
* peste o treime dintre ei au obţinut note sub 5 la matematică (36,16% faţă de 13,95% dintre copiii care învaţă la oraş);
* aproape un sfert au obţinut note mici la proba de limba română (23,89% faţă de 7,9% în mediul urban);
* aproape 30% au, înaintea contestaţiilor, medii sub 5 la probele de examen (29,5% faţă de 10,05% dintre elevii şcolilor de la oraş).
În ceea ce priveşte distribuţia pe judeţe, inegalităţile continuă. Astfel, judeţele cu cele mai mari ponderi ale mediilor sub 5 sunt: Teleorman (28,2%), Giurgiu (26,2%) şi Caraş Severin (25,5%), în vreme ce cele mai mici ponderi ale mediilor sub 5 sunt în Cluj (7,3%), Bucureşti (8,4%) şi Brăila (9%). La nivel naţional, ponderea a fost de 17,7%.
Analizând datele publicate de Ministerul Educaţiei (Dosar EN înainte de contestaţii), remarcăm o uşoară scădere a discrepanţelor rural – urban între proporţia elevilor cu note sub 5, cea mai semnificativă scădere putând fi observată în cazul rezultatelor la matematică, unde diferenţele între ponderea elevilor cu note sub 5 de la sat şi cei de la oraş s-au atenuat cu 4,38 de puncte procentuale faţă de anul anterior (în 2021, diferenţa de mediu a acestui indicator se situa la 26,59 de puncte procentuale, iar în anul curent diferenţa este de 22,21 pp).
La limba română, scăderea discrepanţelor de mediu este mult mai mică (sub 1 punct procentual), iar la nivelul mediei celor două probe, se remarcă o scădere de 3,14 pp.
Dincolo de realitatea cifrelor, există importante alte aspecte care trebuie să fie analizate de autorităţi şi transpuse în politici publice.
1. Pornind de la rezultatele testărilor internaţionale, dar mai ales de la realitatea observată în comunităţile vulnerabile unde activează, Organizaţia Salvaţi Copiii a atras atenţia în mod repetat asupra impactului pe care îl are, în România, situaţia socioeconomică a familiei asupra rezultatelor şcolare ale copiilor. Cele mai recente rezultate disponibile ale PISA (PISA 2018) plasau România printre ţările care înregistrează o puternică legătură între statutul socioeconomic al elevilor şi performanţele înregistrate de aceştia. Astfel (eliminând toţi ceilalţi factori), statutul socioeconomic determină 18% din variaţiile de performanţă ale elevilor (12% media OCDE).
Fără a neglija diferenţele dintre şcolile de la oraş şi cele de la sat în ceea ce priveşte infrastructura şi resursele materiale şi umane, considerăm că, în mare parte, diferenţele de rezultate ale elevilor sunt generate de diferenţele de statut socioeconomic (rata riscului de sărăcie sau excluziune socială fiind mult mai mare în mediul rural).
În aceste condiţii şi ţinând cont de faptul că rezultatele examenului de Evaluare Naţională urmăresc doar mediul în care funcţionează şcolile, Salvaţi Copiii România recomandă Ministerului Educaţiei să colecteze şi să analizeze şi date care să reflecte impactul statutului socioeconomic al familiei asupra rezultatelor la testările naţionale, pentru a putea lua măsuri adecvate de sprijin şi compensare a dezavantajelor.
2. Un aspect important pe care rezultatele Evaluării Naţionale nu îl pot surprinde este reprezentat de situaţia celor peste 10% dintre elevii de clasa a VIII-a care nu s-au înscris la Evaluarea Naţională.
Deşi autorităţile au atribuit această situaţie imposibilităţii de încheiere a situaţiei şcolare, considerăm că este nevoie de o analiză mai amplă pentru a identifica şi a aborda cauzele primare, fie că e vorba de impactul modului în care s-au organizat cursurile în context pandemic sau de o eventuală creştere a nivelului de exigenţă în promovarea clasei a VIII-a în comparaţie cu clasele anterioare ale învăţământului gimnazial.
3. De asemenea, în contextul preconizatelor modificări ale sistemului de evaluare a elevilor, Organizaţia Salvaţi Copiii propune Ministerului Educaţiei să realizeze şi să publice o comparaţie a notelor obţinute de elevi la Evaluarea Naţională cu mediile obţinute la clasă, la limba română, respectiv matematică.
Totodată, în perspectiva publicării rezultatelor PISA 2022, considerăm că o comparaţie între rezultatele obţinute la testarea internaţională şi cele obţinute, de aceiaşi elevi, cu un an în urmă, la Evaluarea Naţională, ar putea oferi informaţii relevante despre măsura în care cele două tipuri de testare sunt armonizate şi urmăresc obiective similare.
4. Riscul de excluziune socială şi de sărăcie este mai ridicat pentru copiii din mediul rural (50,5% faţă de oraşele mari – 19% şi oraşele mici – 30%), aspect subliniat în Strategia naţională pentru protecţia şi promovarea drepturilor copilului (2022-2027) şi în două importante documente europene: Garanţia pentru copii şi Strategia Uniunii Europene pentru drepturile copilului. Pentru respectarea drepturilor copilului în condiţii de echitate, se impune punerea la dispoziţie a resurselor financiare şi umane necesare pentru implementarea, dezvoltarea şi evaluarea serviciilor comunitare integrate în toate comunităţile rurale, conform Ordinului comun (6.209/2016), al ministerelor Educaţiei, Muncii şi Sănătăţii, pentru aprobarea Protocolului-cadru de colaborare în vederea implementării unei abordări integrate a serviciilor comunitare necesare prevenirii excluziunii sociale.
În acest mod, va deveni posibilă asigurarea sincronică a educaţiei de calitate (inclusiv preşcolară) şi a serviciilor esenţiale, medicale şi de asistenţă socială pentru toţi copiii. Doar prin concretizarea parteneriatului şcoală – familie – servicii sociale, vor fi putea fi identificaţi copiii aflaţi în familii vulnerabile, din punct de vedere educaţional, socioeconomic şi medical, şi asigurată protecţia lor corespunzătoare.
Pentru mai multe informaţii, persoana de contact: George Roman, Director Advocacy – george.roman@salvaticopiii.ro.
% rezultate 1 – 4,99 (înainte de contestaţii)
An – urban – rural – Diferenţa rural-urban – Tendinţă diferenţă mediu
Medii probe
2021 – 14,35% – 37,43% – 23,08 pp
2022 – 10,05% – 29,95% – 19,9 pp – scădere 3,14 pp
Limba română
2021 – 9,61% – 26,41% – 16,8 pp
2022 – 7,9% – 23,89% – 15,99 pp – scădere 0,81 pp
Matematică
2021 – 22,38% – 48,97% – 26,59 pp
2022 – 13,95% – 36,16% – 22,21 pp – scădere 4,38 pp
Surse:
– Ministerul Educaţiei, Dosar EN 2022 înainte de contestaţii, 23 iunie 2022
– Ministerul Educaţiei, Dosar EN 2021 înainte de contestaţii, 29 iunie 2021
