Peste o treime dintre angajaţii din România (35%) folosesc inteligenţa artificială (AI) cel puţin o dată pe săptămână pentru a-şi sprijini activitatea profesională, peste media europeană de 29%, potrivit unui studiu realizat de furnizorul european de servicii HR SD Worx în rândul a 5.936 de manageri HR şi 16.500 de angajaţi din 16 ţări europene.
Conform sursei, şapte din zece angajaţi din România (70%) consideră că sistemele de inteligenţă artificială ar trebui să explice în mod clar modul în care ajung la anumite soluţii, comparativ cu 64% la nivel european. Acest aspect devine tot mai important, deoarece, începând cu 2 august, AI Act va introduce cerinţe mai stricte privind obligaţiile de transparenţă, relevă cercetarea.
În acelaşi timp, 30% dintre angajaţii români sunt îngrijoraţi că inteligenţa artificială va face redundante o mare parte dintre sarcinile lor, comparativ cu un sfert dintre angajaţii europeni. Aceste preocupări sunt, în mod firesc, mai ridicate în rândul angajaţilor care utilizează deja AI (38%). Pe măsură ce AI devine tot mai prezentă în mediul profesional, creşte şi cererea pentru transparenţă şi utilizare responsabilă.
În România, 37% dintre angajaţi declară că utilizează inteligenţa artificială tot mai frecvent în activitatea lor zilnică, peste media europeană de 32%. Managerii sunt cei care folosesc tehnologia într-o măsură mai mare, atât în România, cât şi la nivel european: 41% declară că utilizează AI din ce în ce mai des, comparativ cu 26% dintre angajaţii fără funcţii de conducere.
Interesul creşte şi în rândul celor care nu folosesc încă inteligenţa artificială: 8% estimează că vor utiliza această tehnologie mai frecvent în activitatea lor profesională în viitor.
Cei care utilizează deja AI resimt beneficiile acesteia: 68% afirmă că lucrează mai eficient datorită tehnologiei. Cu toate acestea, doar puţin peste jumătate (52%) dintre utilizatorii AI beneficiază de suficient sprijin din partea angajatorului pentru a-şi dezvolta competenţele necesare utilizării eficiente a inteligenţei artificiale.
În conformitate cu AI Act, începând cu 2 februarie 2025, angajatorii din Uniunea Europeană trebuie să ia măsuri pentru a se asigura că angajaţii şi celelalte persoane care utilizează sau administrează sisteme AI în numele organizaţiei deţin un nivel adecvat de alfabetizare în domeniul inteligenţei artificiale. Angajaţii nu trebuie să devină experţi în AI, însă orice persoană care utilizează această tehnologie trebuie să o poată folosi în mod responsabil şi să fie capabilă să recunoască riscurile asociate.
Angajaţii continuă însă să aibă încredere în propriile capacităţi. În România, 69% dintre angajaţi consideră că inteligenţa artificială nu poate înlocui calităţile umane unice, procent foarte apropiat de media europeană, de 68%.
Există însă opinii diferite privind modul ideal de împărţire a responsabilităţilor între oameni şi AI. În România, puţin peste jumătate dintre angajaţi (52%) se aşteaptă să continue să desfăşoare majoritatea activităţilor singuri, beneficiind doar de un sprijin limitat din partea AI, comparativ cu 54% la nivel european. În schimb, 41% dintre angajaţii români anticipează un model de colaborare în care oamenii şi AI împart responsabilităţile, tehnologia având un rol de susţinere, uşor peste media europeană de 39%.
Diferenţele sunt şi mai evidente între utilizatorii şi non-utilizatorii AI. Astfel, 72% dintre cei care nu folosesc AI se aşteaptă să continue să realizeze singuri majoritatea activităţilor, comparativ cu doar 31% dintre utilizatorii AI.
În schimb, utilizatorii AI văd într-o măsură mult mai mare viitorul ca pe o colaborare între oameni şi tehnologie: şase din zece estimează că vor împărţi responsabilităţile cu AI, comparativ cu doar 22% dintre cei care nu utilizează această tehnologie.
Aceste concluzii apar într-un moment în care angajatorii se pregătesc pentru următoarea etapă a implementării AI Act la nivelul Uniunii Europene. Deşi principalele obligaţii privind sistemele AI cu risc ridicat au fost amânate pentru anii 2027 şi 2028, cerinţele privind transparenţa vor intra în vigoare începând cu 2 august 2026. Aceasta înseamnă că utilizatorii trebuie să poată identifica atunci când interacţionează cu un sistem AI, de exemplu prin intermediul unui chatbot, iar anumite conţinuturi generate de inteligenţa artificială vor trebui marcate în mod clar.
Totuşi, în urma pachetului AI Omnibus, care urmează să fie publicat în curând, o mare parte dintre obligaţiile iniţial prevăzute pentru 2 august 2026 au fost amânate. Pentru acurateţe, este prevăzută şi o perioadă de tranziţie pentru un aspect tehnic limitat: furnizorii de sisteme AI generative care creează conţinut sintetic audio, imagine, video sau text şi care erau deja disponibile pe piaţă înainte de 2 august 2026 vor avea termen până la 2 decembrie 2026 pentru a respecta obligaţia de a marca aceste rezultate într-un format care poate fi citit automat de sisteme informatice.
Studiul a fost realizat între 27 ianuarie şi 20 februarie 2026 în 16 ţări europene (Belgia, Germania, Finlanda, Franţa, Irlanda, Italia, Croaţia, Ţările de Jos, Norvegia, Polonia, România, Serbia, Slovenia, Spania, Regatul Unit şi Suedia), de către SD Worx Research Institute.
SD Worx sprijină peste 100.000 de organizaţii, procesează salariile a peste 6 milioane de angajaţi în fiecare lună şi a înregistrat venituri de 1,3 miliarde euro în 2025.
Sursa: Agerpres
