Sărbătoarea Rusaliilor este una dintre cele mai vechi sărbători creştine, împreuna cu cea a Paştilor, fiind prăznuită încă din vremea sfinţilor apostoli.
Când s-au împlinit cincizeci de zile de la Înălţare, s-a auzit un tunet care a străbatut mulţimea adunată la Ierusalim din toată lumea. Duhul Sfânt s-a văzut în chip de limbi de foc, pogorând nu numai peste cei 12 apostoli, ci şi peste cei 70 de ucenici. Apostolii au început să vorbească în limbile tuturor neamurilor şi să se înţeleagă între ei. Atunci, Sfântul Apostol Petru a vorbit în mijlocul mulţimii, iar 3.000 de oameni s-au convertit la creştinism.
Se spune astfel că Cincizecimea este sărbătoarea întemeierii Bisericii Creştine, pentru ca cei 3.000 de oameni au alcatuit cea dintai comunitate crestina din Ierusalim, nucleul Bisericii de mai tarziu.
Sărbătoarea de Rusalii este cunoscută şi sub denumirea de Pogorârea Sfântului Duh când se face prilej pentru aducerea aminte de “limbile ca de foc” care s-au pogorât peste Apostoli. Înainteșii noștri știau exact ce trebuie să facă pentru a nu atrage mânia ielelor, care poate fi îngrozitoare!
Moşii de Vară
Sărbătoarea pogorârii Duhului Sfânt mai este cunoscută ca Rusalii, de la sărbătoarea trandafirilor din lumea romană, consacrata cultului morţilor. Creştinii au preluat obiceiul roman, făcând din sâmbata dinaintea Rusaliilor una dintre zilele de pomenire a morţilor. În unele zone ale ţării, în sâmbăta Rusaliilor se împart oale împodobite cu flori şi cu un colac deasupra, pentru pomenirea morţilor. În duminica Rusaliilor, se împart farfurii frumos împodobite pentru vii.
Întrucat Tatăl, Fiul şi Sfântul Duh sunt într-o legătură nemijlocită, lunea de după duminica Rusaliilor este consacrată proslăvirii Sfintei Treimi, sărbătoarea Rusaliilor având astfel două zile.
Cuvântul Rusalii provine din latinescul „rosalia”, care simbolizează sărbătoarea trandafirilor, dar reprezintă şi fetele împaratului Rusalim, despre care se credea că aveau puteri magice şi seduceau oamenii, pedepsindu-i pe cei care nu le respectau. În credinţa populară, Rusaliile sunt spiritele morţilor care, după ce au părăsit mormintele la Joimari şi au petrecut Paştile cu cei vii, refuză să se mai întoarca în locurile lor de sub pământ şi încep să facă rele oamenilor.
Dansul Căluşarilor – magic
Pentru a le îmbuna, oamenii, care evitau să le spuna Rusalii, le-au dat diferite nume: iele, zâne sau frumoase. Exista superstiţia că aceste spirite stau pe lângă izvoare şi pot, prin cântecele lor, să ia minţile oamenilor şi să-i îmbolnăveasca. Boala seamană, se spune în popor, cu o transă ce nu poate fi înlăturata decât de puterea dansului căluşarilor.
Obiceiul căluşarilor de Rusalii, foarte vechi, este cunoscut mai ales în localităţile Conteşti, Lisa, Năsturelu, Bragadiru şi Zimnicea. Bătrânii satelor cred că, dacă eşti bolnav, de Rusalii, te poţi face bine după ce vătaful căluşarilor trece cu pasul peste tine. În Oltenia, grupuri de câte şapte-opt căluşani merg din casă în casă pentru a colinda şi a alunga spiritele rele, iar oamenii îi întâmpină cu frunze de nuc, cu pelin, usturoi, apă şi sare.
Ramurile de tei, soc sau mure sfinţite de Rusalii se folosesc ca leacuri tot restul anului. Se spune în popor că leacul cel mai folosit pentru cei atinşi de Rusalii este jocul căluşarilor.
În unele zone, femeile fac descântece pentru a alunga Ielele, iar uşile se ung cu usturoi, pentru că se crede că aşa va fi păzită casa de rele şi ghinion tot restul anului. Spiritele rele se mai alungă prin ritualuri gălăgioase şi pocnituri cu ramuri de tei.
În unele gospodării se prepară unsori care se dau pe ugerele vacilor, pentru a spori laptele. În Ardeal este obiceiul cunoscut ca “udatul nevestelor”. Femeile sunt stropite cu apă, pentru a fi sănătoase şi frumoase tot restul anului. În unele zone se spune că dacă de Rusalii este timp frumos, toată vara va fi frumoasă şi rodnică.
În unele sate, oamenii cred că în zilele de Rusalii nu este bine să mergi la câmp, pentru că te prind şi te pedepsesc Ielele. De Rusalii, oamenii nu trebuie să intre în vie sau să meargă în locuri pustii, pentru că s-ar putea întâlni cu spiritele rele.
În unele zone se spune că cine nu respectă sărbătoarea Rusaliilor, va fi pedepsit de Iele, care provoaca boala denumită în popor “luat din Rusalii”. De asemenea, nu este bine să te cerţi cu cineva în ziua de Rusalii, pentru că vei fi “luat din Rusalii”.
Lunea Rusaliilor este zi nelucrătoare în România, Austria, Belgia, Cipru, Danemarca, Estonia, Franţa, Germania, Grecia, Islanda, Luxemburg, Ţările de Jos, în unele cantoane din Elveţia, în Madagascar, Norvegia, Portugalia, Senegal, Ungaria şi Togo.
10 lucruri pe care nu ai voie să le faci de Rusalii
- Să nu mergi ”la scaldă” în ziua de Rusalii, fiindcă este pericol mare de înec
- Să nu te urci în arbori sau în locuri înalte şi nici să călătoreşti departe de casa.
- Să nu se certe nimeni, căci e luat de Iele.
- De Rusalii, dar și 9 săptămâni după, nu se mai culeg ierburi de leac.
- Se spune că oamenii care aveau ghinionul să le vadă dansul, viața lor se schimba în rău. Dacă ai călcat chiar și din greșeală pe locul care a fost atins de iele, te vei îmbolnăvi foarte grav, iar maladia era numită în popor „luat de Rusalii”.
- Tocmai de aceea, de Rusalii, nu e bine să mergi la câmp, pentru că te-ai putea întâlni cu ielele care te vor prinde și te vor pedepsi.
- N-ai voie să intri în vie sau să mergi în locuri pustii, pe lângă fântâni sau prin păduri, fiindcă poți să dai de spirite rele.
- De asemenea, nu ai voie nici să muncești, altfel rusalcele te vor pedepsi aspru pentru că nu le cinstești ziua
- Nu se doarme în aer liber, deoarece ielele te pot poci
- Nu se merge în locuri pustii, pentru a nu da nas în nas cu ielele
