Sectorul financiar-bancar din România respinge ferm acuzaţiile privind presupusa manipulare a ROBOR şi avertizează că poziţia Consiliului Concurenţei cu privire la adoptarea unei decizii de sancţionare a participanţilor la piaţă riscă să afecteze grav încrederea publică, stabilitatea financiară şi credibilitatea investiţională a României, conform unei scrisori deschise a Asociaţiei Române a Băncilor şi a Federaţiei Patronale a Serviciilor Financiare din România, arată Agerpres.
„Am luat act, cu indignare profundă faţă de un abuz inexplicabil, de comunicările Consiliului Concurenţei privind adoptarea unei decizii referitoare la o presupusă manipulare a ROBOR de către participanţii la piaţă. Transmitem pe această cale faptul că sectorul financiar-bancar din România respinge ferm acuzaţiile privind presupusa manipulare a ROBOR şi avertizează că aceste comunicări ale Consiliului Concurenţei cu privire la adoptarea unei decizii de sancţionare a participanţilor la piaţă – cu atât mai mult cu cât lipseşte orice argumentare a faptelor săvârşite sau a normelor legale încălcate – riscă să afecteze grav încrederea publică, stabilitatea financiară şi credibilitatea investiţională a României. Evoluţia ROBOR trebuie înţeleasă în contextul presiunilor macroeconomice reale din ultimii ani – inflaţie, incertitudine, dezechilibre fiscale şi creşterea costului finanţării – şi nu transformată într-o culpă atribuită sectorului bancar”, se arată în document.
Totodată, organizaţiile fac apel la prudenţă instituţională, rigoare juridică, predictibilitate şi dialog responsabil, astfel încât funcţionarea unei pieţe reglementate şi rolul esenţial al băncilor în economie să nu fie compromise prin concluzii premature sau printr-o comunicare publică de natură să alimenteze neîncrederea.
„Principii transmise de prezenta scrisoare deschisă: Concluziile şi comunicările Consiliului Concurenţei privind ROBOR reprezintă un abuz inexplicabil. Problemele economice ale României cer soluţii, nu vinovaţi de conjunctură. Statul român îşi loveşte propriul mecanism de finanţare. Aceeaşi speţă, aceeaşi instituţie, verdict opus după zece ani afectează credibilitatea şi predictibilitatea. Sancţionarea unei pieţe reglementate şi transparente este o eroare strategică cu efect sistemic. Concluziile şi comunicările Consiliului Concurenţei privind ROBOR afectează credibilitatea investiţională a României. Angajaţi cinstiţi sunt puşi nedrept sub suspiciune publică. Transformarea problemelor macroeconomice în vinovăţie sectorială este o gravă eroare de politică publică. România nu poate funcţiona ca economie europeană cu instituţii transformate în instrumente de agresiune. Îmbunătăţirile se fac prin reguli, tranziţie şi instituţii, nu prin presiune publică”, se menţionează în scrisoarea deschisă.
Organizaţiile precizează că respectarea normelor bancare a devenit neregulă de concurenţă, transparenţa a devenit vulnerabilitate, un sector corect este blamat public pentru că îndrăzneşte să se apere.
„Afirmăm răspicat că, spre deosebire de vocile publice care acuză băncile zilele acestea, instituţiile bancare vizate au respectat legea, principiile de conformitate şi obligaţiile faţă de clienţi, fără a-şi compromite reputaţia pentru vreun fel de beneficii oportuniste, de moment. Vrem să fie foarte clar: Nu băncile au produs inflaţia. Nu băncile au produs pandemia, războiul, criza energetică, tensiunile geopolitice, deficitele publice sau presiunea pe finanţarea statului. În toate aceste crize, băncile au rămas un factor de sprijin pentru economie, companii şi populaţie. Un partener esenţial pentru stabilitatea economică a ţării a fost transformat în ţintă publică pentru probleme macroeconomice pe care nu sistemul bancar le-a cauzat. Rezoluţia Consiliului Concurenţei este, în opinia noastră, o eroare instituţională majoră. Transferarea presiunilor macroeconomice, fiscale şi sociale asupra unui sector solvabil, vizibil şi supra reglementat, în locul găsirii unor soluţii sustenabile pentru cauzele reale ale dezechilibrelor economice nu va rezolva problema, ci o va adânci. A pune sub semnul întrebării cele 10 bănci de importanţă sistemică din România, a sugera că băncile funcţionează împotriva oamenilor, a alimenta suspiciunea generalizată că instituţiile financiare sunt un adversar al societăţii reprezintă o formă foarte periculoasă de populism financiar, exact când România nu îşi permite niciun alt fel de nou derapaj economic”, susţin organizaţiile.
Potrivit acestora, autorităţile statului au obligaţia de a acţiona cu prudenţă, echilibru instituţional şi rigoare juridică, mai ales atunci când sunt abordate teme cu impact direct asupra încrederii publice, stabilităţii financiare şi dezvoltării economice a României, iar comunicarea publică ar trebui să nu alimenteze percepţii de incertitudine, suspiciune generalizată sau adversitate faţă de un sector esenţial pentru funcţionarea economiei.
„Nu serveşte interesului public şi nici interesului clienţilor ca, înainte de clarificarea definitivă a situaţiei de fapt şi de drept de către instanţele competente, să fie create sau întreţinute aşteptări nerealiste cu privire la existenţa unor eventuale prejudicii ori la posibilitatea recuperării acestora. O abordare responsabilă presupune prudenţă, rigoare şi respect pentru procesul judiciar, astfel încât dezbaterea publică să nu fie deturnată către concluzii premature, de natură să genereze confuzie, presiuni nejustificate sau dezamăgiri ulterioare în rândul clienţilor. Populismul financiar lasă note de plată grele în economie. Clienţii şi statul nu câştigă nimic dacă autorităţile statului îşi subminează partenerii financiari de care depind pentru funcţionarea economiei. Cine nu crede asta poate să tragă concluziile de la ţările din regiune care au pornit războaie contra mediului privat. Astăzi aceste state se află într-o stare economică fragilă. În faţa acestei situaţii, adresăm decidenţilor dar şi societăţii următoarele zece puncte de atenţie şi reflecţie”, se arată în scrisoarea deschisă.
Potrivit reprezentanţilor organizaţiilor, problemele economice ale României au nevoie de soluţii, nu de vinovaţi de conjunctură.
„ROBOR a crescut într-un context marcat de inflaţie ridicată, incertitudine globală, presiune pe lichiditate, creşterea costului banilor, dezechilibre fiscale şi deteriorarea condiţiilor macroeconomice din România. Nivelul ROBOR a reflectat inflaţia, incertitudinea, dezechilibrele şi crizele din ultimii ani. A prezenta ROBOR drept un indicator al unei presupuse vinovăţii, nu drept un indicator al crizei, înseamnă a nega şi a inversa realitatea economică, a găsi în bănci un ţap ispăşitor şi a vinde oamenilor iluzia unor bani uşor de obţinut, în timp ce problema reală derivă din inflaţie şi politicile inflaţioniste care au scumpit costul vieţii”, susţin aceştia.
De asemenea, potrivit reprezentanţilor din sectorul financiar-bancar, este inexplicabil cum statul român îşi loveşte propriul mecanism de finanţare.
„Statul român se finanţează într-o piaţă în care băncile joacă un rol central. Băncile cumpără titluri de stat, susţin lichiditatea pieţei, finanţează economia şi oferă stabilitate financiară într-un sistem care depinde fundamental de încredere. Când statul – reprezentat de Consiliul Concurenţei – delegitimează public şi pe nedrept sistemul bancar, loveşte în propriul canal de finanţare, în credibilitatea României şi în costurile suportate de întreaga economie. Stabilitatea bancară reprezintă o infrastructură critică pentru stat, economie, companii şi populaţie, nu un privilegiu al băncilor. România nu poate cere încredere de la pieţele internaţionale, în timp ce atacă public, fără dovezi clare, una dintre principalele sale surse de credibilitate financiară”, se menţionează în document.
Potrivit sursei citate, există problemă majoră de credibilitate şi predictibilitate: aceeaşi speţă, aceeaşi instituţie, verdict opus după zece ani.
„La distanţă de peste 10 ani, două investigaţii ale aceleaşi autorităţi publice, respectiv Consiliul Concurenţei, având acelaşi obiect, s-au finalizat cu rezultate diametral opuse deşi conduita băncilor a rămas aceeaşi. Dacă o conduită, desfăşurată într-un cadru reglementat şi confirmat ca atare de acelaşi Consiliu al Concurenţei în 2013, poate fi azi reinterpretată radical, devenind baza unei sancţiuni istorice şi a unei campanii intense de defăimare şi condamnare, atunci orice cetăţean sau companie trebuie să se întrebe nu doar dacă respectă legea astăzi, ci şi dacă nu cumva aceeaşi lege va fi reinterpretată mâine în defavoarea lor. România are nevoie de autorităţi coerente şi responsabile, de reguli stabile şi de un parteneriat social şi economic previzibil”, se afirmă în scrisoarea deschisă.
Cele două organizaţii consideră că a sancţiona funcţionarea transparentă a unei pieţe supra reglementate este o eroare strategică cu efect sistemic.
„Piaţa ROBOR a funcţionat şi funcţionează într-un cadru cunoscut, reglementat şi transparent. Nu poţi cere transparenţă şi apoi transforma transparenţa în vulnerabilitate, generând neîncredere inclusiv cu privire la activitatea unei alte instituţii publice şi declanşând astfel un conflict instituţional. Nu poţi cere conformare şi apoi sancţiona conduita desfăşurată în cadrul respectiv, cu atât mai mult cu cât nici nu se indică motivele sau normele încălcate. Nu poţi cere stabilitate financiară şi apoi produce incertitudine în exact zona care susţine stabilitatea. O instituţie cheie a statului nu poate acţiona drept unealtă de retorsiune populistă. Se legitimează ideea ca orice instituţie e armă de atac, presiune, anulare a realităţilor inconvenabile”, se precizează în document.
Acesta mai subliniază că rezoluţia Consiliului Concurenţei produce o lovitură majoră asupra credibilităţii investiţionale a României.
„România transmite că orice sector reglementat, supravegheat, esenţial pentru funcţionarea economiei poate fi pus public sub semnul suspiciunii doar pentru că este asociat unui context macroeconomic inconvenabil. Problema nu este doar impactul asupra băncilor. Problema este semnalul transmis către investitori, parteneri financiari, agenţii de rating, companii şi pieţe”, arată organizaţiile.
Scrisoarea deschisă atrage atenţia că angajaţi cinstiţi sunt nedrept puşi sub suspiciune publică.
„În bănci lucrează zeci de mii de oameni care administrează zilnic economiile, creditele, plăţile şi planurile financiare ale românilor. Aceşti oameni au fost prezenţi în pandemie, în crize, în restructurări, în finanţarea companiilor, în consilierea clienţilor şi în menţinerea continuităţii financiare. Este profund nedrept ca munca lor să fie asociată, prin comunicare publică imprudentă, cu ideea de conduită necinstită sau abuzivă. Nu poţi pretinde că protejezi oamenii discreditând de fapt tocmai acei oameni care lucrează pentru siguranţa financiară a fiecărui cetăţean”, se spune în scrisoarea deschisă.
Organizaţiile menţionează că transformarea problemelor macroeconomice pe care România le are într-o vinovăţie sectorială este o gravă eroare de politică publică.
„România are probleme reale: inflaţie, deficite, presiune bugetară, costuri de finanţare, nevoia de reforme şi nevoia de credibilitate fiscală. Aceste probleme nu dispar dacă sunt transferate simbolic asupra băncilor. Dimpotrivă, se agravează. Pentru că se legitimează, astfel, ideea lipsei de responsabilitate economică şi fiscală care poate fi oricând compensată de ordine administrative şi amenzi arbitrare şi exorbitante aplicate mediului privat. Nu poţi vindeca economia atacând indicatorii care arată problemele”, se afirmă în document.
Acesta mai semnalează că economia va plăti preţul incoerenţei, deoarece o parte a statului cere stabilitate financiară, alta produce instabilitate reputaţională, o parte cere finanţarea economiei, alta slăbeşte încrederea în finanţatori, o parte cere investiţii şi capital, alta transmite semnalul că regulile pot fi reinterpretate iar deciziile revizuite oricând, după nevoi sau interese punctuale.
„Această incoerenţă este costisitoare – se va vedea foarte curând în percepţia investitorilor, în costul capitalului, în apetitul de finanţare şi în încrederea generală în economia României. Când statul îşi încalcă propriile reguli, nota de plată ajunge inevitabil la economie”, se precizează în scrisoarea deschisă.
Totodată, cele două organizaţii susţin că România nu poate funcţiona ca economie europeană dacă instituţiile se transforma în unealtă de agresiune.
„O economie europeană se bazează pe reguli clare, contracte ferme, predictibilitate, respectarea proprietăţii private şi respect pentru cadrul instituţional. Dacă actorii economici ajung să fie sancţionaţi când funcţionează într-un cadru reglementat, mesajul transmis este devastator: nimic nu este definitiv, nimic nu este predictibil, nimic nu este protejat de o ulterioară reinterpretare. Aceasta nu este doar o problemă bancară. Capitalul şi investitorii fug de arbitrar şi de ostilitate administrativă motivată de miraje populiste”, subliniază sursa citată.
Potrivit documentului, în lumea financiară matură, îmbunătăţirile se fac prin reguli, tranziţie şi instituţii.
„În lumea financiară matură, mecanismele se reglează prin reguli, tranziţie şi instituţii. Nu prin linşaj public sau prin declaraţii publice ale conducerii Consiliului Concurenţei prin care s-a antepronunţat cu privire la concluzii, înainte chiar ca echipa de control să fi primit şi analizat observaţiile entităţilor vizate de raport sau ale celorlalte instituţii publice implicate în procesul de determinare a ROBOR. Nu prin încălcarea Constituţiei şi a principiilor de drept privind prezumţia de nevinovăţie. Nu prin concluzii impuse şi prin negarea realităţii. ROBOR nu este un buton care se apasă sau se stinge. De el sunt încă legate contracte aflate în derulare, unele pe perioade foarte lungi. Trecerea către alţi indici de referinţă, ori colaborarea pentru obiective sociale şi economice adaptate unui nou context de ţară se face printr-un proces predictibil, solid şi atent calibrat. Acest tip de luciditate este necesară în România”, se mai spune în scrisoarea deschisă.
Reprezentanţii sectorului financiar-bancar transmit că aceia care contribuie la dezinformare, incitare sau subminarea încrederii trebuie să îşi asume consecinţele generate.
„Ce este de făcut? Ne veţi găsi în continuare lângă clienţii noştri, lângă companiile pe care le finanţăm, lângă oamenii ale căror economii le protejăm şi ale căror planuri financiare le susţinem. Ne veţi găsi apărând, până la capăt şi prin toate mijloacele legale, un principiu esenţial: într-un stat european, respectarea regulilor nu poate deveni motiv de condamnare publică. Stabilitatea financiară şi reputaţia sectorului bancar nu pot fi sacrificate ad-hoc pentru o naraţiune convenabilă. În acest context, lansăm un apel la responsabilitate individuală şi instituţională în comunicarea publică pe teme cu impact asupra stabilităţii financiare şi credibilităţii României. Orice afirmaţie sau interpretare publică trebuie să se întemeieze pe fapte, rigoare juridică şi respect pentru procesul legal, iar cei care contribuie la dezinformare, incitare sau subminarea încrederii trebuie să îşi asume consecinţele generate.Vom analiza şi vom comunica daunele produse. Ele sunt reale”, se mai arată în document.
Consiliul Concurenţei a sancţionat 10 bănci cu amenzi în valoare totală de 3,73 miliarde lei pentru încălcarea normelor de concurenţă, respectiv legea concurenţei şi Tratatul privind Funcţionarea Uniunii Europene, prin coordonarea comportamentului în cadrul procedurii de stabilire a ROBOR.
Cea mai mare amendă, 875,74 milioane lei, a fost aplicată Băncii Transilvania S.A. La aceasta se adaugă o amendă de 85,03 milioane lei aplicată Băncii Transilvania SA pentru fapta realizată de OTP Bank România SA. Urmează Banca Comercială Română SA, cu o amendă de 577,36 milioane lei; Raiffeisen Bank România SA, cu o amendă 442,49 milioane lei; UniCredit Bank SA, cu o amendă de 431,03 milioane lei; BRD-Groupe Societe Generale SA, cu o amendă de 412,47 milioane lei; ING Bank N.V. Amsterdam Sucursala Bucureşti, cu o amendă de 405,91 milioane lei; CEC Bank SA, cu o amendă de 332,98 milioane lei; Exim Banca Românească SA, cu o amendă de 96,49 milioane lei; Libra Internet Bank SA, cu o amendă de 45,86 milioane lei; Banca Comercială Intesa Sanpaolo România SA, cu o amendă de 28,1 milioane lei.
sursa – AGERPRES
