Guvernul va aproba în şedinţa de vineri, printr-o hotărâre, Strategia naţională de sănătate pentru perioada 2023 – 2030.
„Prin Strategia Naţionale de Sănătate 2023 – 2030 se urmăreşte dezvoltarea unui sistem naţional de sănătate publică sustenabil, rezilient şi performant, acesta reprezentând un element esenţial pentru sănătatea şi bunăstarea cetăţenilor. Tranziţia prelungită marcată de reforme multiple ale acestuia şi provocarea pandemiei de COVID-19 evidenţiază capacitatea suboptimală a sistemului de sănătate publică de a răspunde nevoilor şi aşteptărilor cetăţenilor şi profesioniştilor din sănătate. În acest sens, Strategia Naţională de Sănătate propune direcţii de acţiune şi măsuri care redefinesc rolul sistemului de sănătate publică având în vedere consolidarea pe termen lung a intervenţiilor esenţiale de sănătate publică”, se arată în nota de fundamentare a proiectului.
De asemenea, conform Strategiei propuse, se vor dezvolta serviciile de sănătate integrate la nivelul comunităţilor astfel încât sănătatea să poată fi abordată în mod comprehensiv pe mai mulţi determinanţi: sanitari, educaţionali şi sociali.
„O atenţie specială va fi acordată populaţiilor vulnerabile şi la risc (copii, vârstnici, persoane cu dizabilităţi etc.), precum şi populaţiei rroma, acolo unde aceasta există. Aceste servicii vor fi dezvoltate de către autorităţile locale cu sprijin financiar, logistic şi informaţional de la nivel central. Viziunea pe termen mediu şi lung este ca aceste centre de medicină comunitară integrate să constituie un model de practică sustenabilă şi generalizată în comunităţile din România”, conform documentului.
De asemenea, Strategia propune direcţii de acţiune şi măsuri care să conducă la dezvoltarea unui cadru multidisciplinar de evaluare a tehnologiilor medicale, care să sprijine Ministerul Sănătăţii şi alte autorităţi publice responsabile în a lua decizii bazate pe dovezi cu privire la intervenţiile prioritare în sistemul de sănătate, conţinutul practicii medicale şi rambursarea din fonduri publice a tehnologiilor medicale.
Executivul va aproba, tot prin hotărâre, Strategia naţională de vaccinare în România pentru perioada 2023 – 2030.
„Prin implementarea prezentei strategii se urmăreşte consolidarea capacităţii naţionale de a contribui la progresul în atingerea obiectivelor globale de imunizare, ca parte din Agenda de Imunizare 2030, din Agenda Europeană de Imunizare 2030 şi din obiectivele de dezvoltare durabilă ale Naţiunilor Unite. Totodată, acţiunile pe plan naţional vor avea în vedere stimularea progresului către accesul universal la servicii de sănătate, în particular pentru vaccinare. Strategia va avea ca efect consolidarea capacităţii tuturor sectoarelor implicate în atingerea obiectivelor de imunizare, îmbunătăţirea cooperării între sectoare astfel încât să se asigure următoarele rezultate până în anul 2030: o acoperire vaccinală optimă pentru toate vaccinurile incluse în programul naţional de vaccinare; creşterea accesului şi a acoperirii vaccinale de-a lungul vieţii, pentru persoanele aflate la risc de a contracta boli prevenibile prin vaccinare; menţinerea statutului de ţară care a eliminat rubeola endemică; menţinerea statutului de ţară care a eliminat poliomielita; eliminarea şi menţinerea eliminării rujeolei endemice; prevenirea infecţiei rubeolice congenitale/sindromului rubeolic congenital”, se argumentează în nota de fundamentare a proiectului.
Va fi aprobată, printr-o altă hotărâre, Strategia naţională pentru prevenirea şi limitarea infecţiilor asociate asistenţei medicale şi combaterea fenomenului de rezistenţă la antimicrobiene în România pentru perioada 2023-2030.
Guvernul va adopta, prin hotărâre, alocarea unei sume din Fondul de rezervă bugetară pentru suplimentarea transferurilor din bugetul de stat către bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate pentru finanţarea cheltuielilor unităţilor sanitare cu paturi.
Astfel, se propune alocarea sumei de 200.000.000 de lei din Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului prevăzut în bugetul de stat pe anul 2023, prin suplimentarea transferurilor de echilibrare prevăzute în bugetul Ministerului Sănătăţii, reprezentând credite de angajament şi credite bugetare, pentru acoperirea cheltuielilor unităţilor sanitare cu paturi.
În domeniul Sănătăţii va fi aprobat şi un proiect de ordonanţă de urgenţă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii şi pentru modificarea şi completarea altor acte normative în domeniul sănătăţii.
„Prin proiectul de act normativ se asigură concordanţa dispoziţiilor Titlului II din Legea nr. 95/2006 referitoare la modalitatea de reglementare a procesului de contractare şi de derulare a relaţiilor contractuale cu casele de asigurări de sănătate pentru programele naţionale de sănătate curative, astfel încât să fie cuprinşi şi furnizorii de servicii conexe actului medical pentru persoanele cu tulburări din spectrul autist. În caz contrar, casele de asigurări de sănătate sunt în imposibilitatea de a încheia contracte cu furnizorii de servicii conexe actului medical pentru persoanele cu tulburări din spectrul autist, pentru asigurarea implementării Subprogramului naţional de servicii conexe acordate persoanelor diagnosticate cu tulburări din spectrul autist”, se arată în nota de fundamentare.
Printr-un proiect de ordonanţă de urgenţă va fi modificată şi completată OUG nr. 58/2023 privind unele măsuri pentru acordarea unei prime de carieră didactică pentru personalul didactic şi didactic auxiliar, precum şi unei prime de carieră profesională pentru personalul nedidactic din învăţământul de stat, suportate din fonduri externe nerambursabile.
În şedinţa Executivului se vor aproba şi lista unităţilor/subdiviziunilor administrativ-teritoriale ale municipiilor şi a unităţilor-pilot în care se implementează Programul-pilot de acordare a unui suport alimentar pentru preşcolarii şi elevii din 450 de unităţi de învăţământ preuniversitar de stat, precum şi alocarea Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului a unei sume în vederea finanţării programului.
Se va aproba şi declanşarea exproprierilor imobilelor situate pe amplasamentul proiectului de interes naţional „Reabilitarea liniei feroviare Craiova – Drobeta-Turnu Severin – Caransebeş, parte a Coridorului Orient/Est – Mediteranean”, aflate pe raza unităţilor administrativ-teritoriale: Craiova, Işalniţa, Almăj, Coţofenii din Faţă, Brădeşti şi Filiaşi – judeţul Dolj; Butoieşti, Stângăceaua, Strehaia, Voloiac, Tâmna, Prunişor, Huşnicioara, Şimian, Drobeta-Turnu Severin şi Orşova – judeţul Mehedinţi; Topleţ, Băile Herculane, Mehadia, Iablaniţa, Cornea, Domaşnea, Luncaviţa, Teregova, Armeniş, Slatina-Timiş, Bucoşniţa, Buchin şi Caransebeş – judeţul Caraş-Severin.
Suma propusă pentru acordarea despăgubirilor este 9.703.316,89 de lei pentru un număr total de 1.286 imobile.
Printr-o serie de alte hotărâri, Guvernul va suplimenta din Fondul de rezervă bugetele mai multor ministere: Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii, Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Afacerilor Interne.
Vor fi suplimentate din acelaşi Fond bugetele Societăţii Române de Radiodifuziune, Camerei Deputaţilor, Secretariatului General al Guvernului, Serviciului Român de Informaţii pe anul 2023.
Prin memorandumuri se va decide şi modificarea limitelor de credite bugetare şi de angajament aprobate pentru luna octombrie 2023 în cazul Oficiului Registrului Naţional al Informaţiilor Secrete de Stat, FNUASS, SGG, şi a ministerelor Educaţiei, Afacerilor Interne şi cel al Justiţiei.
Va fi aprobat şi un memoradum privind aprobarea organizării de concursuri pentru ocuparea a 50 de posturi vacante din cadrul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Crimă Organizată şi Terorism.
Sursa AGERPRES
