Sistemul energetic din Bucureşti, care şi-a atins limitele în ultimii ani, trebuie modernizat, pentru că iernile blânde ne-au ajutat, dar nu ne vor ajuta la nesfârşit, a declarat, joi, într-o conferinţă de specialitate, directorul general al ELCEN, Claudiu Creţu, scrie economedia.ro.
ELCEN este cel mai mare producător de energie termică din România şi din Capitală, unde asigură aproximativ 90% din necesar, potrivit site-ului companiei. Energia termică este destinată alimentării sistemului de termoficare al Bucureştiului, , acoperind aproape 900 de puncte termice dintr-un total de 1.047.
Prin intermediul Companiei Municipale Termoenergetica București, principalul furnizor de apă caldă şi încălzire în sistem centralizat, ELCEN alimentează aproximativ 550.000 apartamente din Capitală și peste 4.100 de companii și instituții publice.
“Într-adevăr, pe piaţa de energie electrică, în acest moment e o anumită efervescenţă raportată la toate aceste potenţiale investiţii noi, mai ales în energie regenerabilă. Întrebarea care e în mintea tuturor este: se vor face toate sau care se vor face, care vor primi finanţare, care vor fi gata primele? Ne uităm că uneori consumul este de 5.000 – 6.000 de megawaţi, ca să nu zic 4.000. Undeva prin martie-aprilie se vorbeşte de zeci de mii de megawaţi. Evident că sunt întrebări la care doar timpul va da răspunsul, dar CET-urile din Bucureşti trebuie să se facă. De ce? Oricare dintre centralele din România, dacă are o problemă şi se opreşte, poate fi suplinită din altă parte. Capacitatea de interconexiune a României s-a mărit, dar energia termică necesară încălzirii oraşului Bucureşti, capitalei României, nu poate fi înlocuită. Da, au căzut anumite oraşe – Brăila, Galaţi, Buzău, Baia Mare. S-a putut trece la centrale individuale. Bucureşti, “big to fail”. Reţeaua de gaz nu poate suporta, pe electric reţeaua de distribuţie iarăşi nu poate suporta. Deci, iată cum “tărâş grăpiş”, în genunchi, trebuie modernizat acest sistem care şi-a atins limitele în ultimii doi-trei ani, de fapt ultimele trei-patru ierni, mai ales 2020-2021. Ne-a ajutat încălzirea globală. Dacă în Bucureşti ar fi fost ierni ca acum 10-15 ani, cu -20 de grade sau -15 grade câteva săptămâni, situaţia ar fi fost cruntă. Iernile blânde ne-au ajutat, dar nu ne vor ajuta la nesfârşit”, a spus Creţu, potrivit Agerpres.
Şeful ELCEN a afirmat că noile CET-uri din Bucureşti vor fi mai flexibile, iar proiectele avute în vedere însumează aproape 500 de MW.
“Sunt trei CET-uri în Bucureşti din anii 60-70. În acest moment, proiectele sunt depuse pe Fondul de modernizare. Sperăm să primim finanţare nerambursabilă, parţial evident. Aceste CET-uri trebuie făcute în peisajul viitor al energiei electrice. Din punctul meu de vedere, CET-urile vor fi foarte rentabile. Eu mă bucur foarte mult când văd atâta efervescenţă pe regenerabile, pentru că trebuie echilibrate şi CET-urile din Bucureşti vor produce cu precădere când afară e înnorat. Iată cum echilibrăm sistemul energetic. Când e soare afară nu avem nevoie de căldură în calorifere. Avem nevoie de căldură în calorifere exact în perioada de iarnă, când se lasă pătura de nori. Evident că vorbim şi de anumite momente şi în tot timpul anului. Aceste CET-uri vor fi noi, flexibile. Mai simplu spus, la CET-urile din anii 60 ne ia cam două zile să le pornim. Pornim în octombrie şi le oprim în aprilie. Proiectele noastre însumează undeva aproape 500 de megawaţi. Este foarte important ca un oraş să aibă propriile capacităţi de producţie energie electrică şi să nu depindă doar de nişte fire în care energia vine de undeva. Oraşele din Ucraina au rezistat şi pentru că au avut propriile capacităţi de producţie energie electrică”, a spus Claudiu Creţu.
Acesta a punctat şi faptul că reabilitarea reţelelor din Capitală este un proces anevoios, care va dura mai mult decât scrie în graficul lucrărilor.
“Într-adevăr, sunt şi sincope. Reabilitarea reţelelor din Bucureşti este un proces anevoios, întârziat, dar important este că se face. Nu va dura aşa cum scrie în grafic, ci va dura mai mult. Am trecut prin insolvenţă. Acum nu mai e cazul de insolvenţă la ELCEN şi suntem exact în momentul investiţiilor (…) Avem în lucru, în acest moment, partea de stocare. Energia regenerabilă trebuie consumată şi pe noi ne interesează să avem şi baterii. Din păcate, un subiect lăsat în urmă pentru Bucureşti este partea de energie din biomasă. Nu se vorbeşte despre acest subiect. S-ar putea face ceva pe modelul oraşelor civilizate din Vest, în care peste tot deşeurile sunt o resursă energetică şi există mai multe tehnologii care pot transforma aceste deşeuri în energie. Noi încă ducem toate deşeurile la o groapă undeva şi, din păcate, uneori mai şi ard aceste deşeuri”, a menţionat directorul general al ELCEN.
