Solstițiul de iarnă reprezintă acel punct de cotitură al anului în care întunericul atinge maximul și lasă loc luminii. Este cea mai lungă noapte din an, iar începând din acest moment, ziua începe ușor, ușor, să crească, potrivit stirileprotv.ro.
Ce este solstițiul de iarnă și de ce este important
Solstițiul de iarnă este ziua din an în care avem cel mai puțin timp cu lumină naturală și marchează, în același timp, începutul iernii din punct de vedere astronomic. În 2025, acest moment are loc duminică, 21 decembrie, la ora 17:03, ora României.
Începând de la acest moment încolo, zilele încep să crească treptat, iar nopțile devin tot mai scurte, până la solstițiul de vară din 21 iunie 2026. Practic, intrăm într-un nou ciclu natural al anotimpurilor. Chiar dacă iarna meteorologică începe pe 1 decembrie, cea astronomică începe abia la solstițiu, când poziția Soarelui pe cer ajunge în cel mai de jos punct al său, în emisfera noastră. Acest lucru se întâmplă fiindcă Pământul este înclinat și se rotește în jurul Soarelui, iar la această dată, raza solară cade cel mai oblic în zona noastră.
Mai clar, Soarele ajunge în cel mai sudic punct al traiectoriei sale pe cer, aproape de Tropicul Capricornului, la o latitudine de aproximativ 23°27′ sud. În această zi, atât răsăritul cât și apusul se deplasează spre sud, rezultatul fiind o zi foarte scurtă și cea mai lungă noapte din tot anul.
Importanța solstițiului de iarnă nu este doar una științifică. Din cele mai vechi timpuri, oamenii au privit acest moment ca pe o renaștere a luminii. După cea mai lungă noapte, speranța revine, iar zilele încep să se lungească. De aceea, multe culturi au legat solstițiul de sărbători ale luminii și de noi începuturi.
În 2025, solstițiul de iarnă are loc duminică, 21 decembrie, la ora 17:03, ora României, conform Astrourseanu.com. Este momentul exact în care Pământul ajunge într-o poziție din orbită în care axa sa este înclinată cel mai mult departe de Soare. Astfel, ziua de 21 decembrie va fi cea mai scurtă din an, iar noaptea va fi cea mai lungă. După această dată, zilele vor începe să crească puțin câte puțin, iar nopțile se vor scurta treptat până la solstițiul de vară din 21 iunie 2026. Mai exact, începând cu data de 22 decembrie începem să câștigăm lumină în fiecare zi, chiar dacă diferențele sunt greu de observat la început.
Pentru România ziua de 21 decembrie va avea aproximativ 8 ore și 50 de minute de lumină. Noaptea va ține aproape 15 ore și 10 minute. La București, Soarele va răsări în jurul orei 7:50 și va apune la 16:45. Totuși, începând cu 22 decembrie, ziua crește vizibil, chiar dacă la început este vorba doar de câteva zeci de secunde. Până la finalul lunii ianuarie, diferența se simte deja, adică vom câștiga aproximativ o oră în plus de lumină.
Tradiții și obiceiuri legate de solstițiul de iarnă
Solstițiul de iarnă, cea mai scurtă zi și cea mai lungă noapte a anului, a fost privit dintotdeauna ca un moment special, cu un sens profund în multe culturi ale lumii. În Mesopotamia antică, de exemplu, această perioadă era marcată printr-un festival de 12 zile dedicat zeului Marduk, care trebuia să învingă haosul și să readucă echilibrul în lume.
În mitologiile păgâne europene, noaptea solstițiului era văzută ca momentul în care o Mare Zeiță dădea naștere Soarelui, semn al unui nou început. Romanii sărbătoreau Saturnaliile, zile dedicate zeului Saturn, ocrotitorul recoltelor. Mai mult decât atât, sunt multe construcții în lume care demonstrează cât de important era solstițiul. De exemplu, la Stonehenge, în Anglia, soarele de la solstițiul de iarnă răsare exact între pietrele monumentului. La Newgrange, în Irlanda, razele soarelui pătrund în camera principală a mormântului neolitic doar în dimineața solstițiului.
Și în România există dovezi ale interesului crescut pentru solstițiu. La Sarmizegetusa Regia, fosta capitală a dacilor, a fost descoperit un calendar solar din andezit. Unii cercetători cred că sanctuarele dacice erau aliniate după pozițiile Soarelui la solstiții și echinocții. În tradițiile de la noi din țară, mai ales pe vremuri, acest moment era văzut ca o luptă între lumină și întuneric, între bine și rău.
Chiar dacă azi aceste idei nu mai sunt atât de puternice, multe obiceiuri de iarnă păstrează ecouri ale vechilor ritualuri legate de solstițiu. De exemplu, Ignatul, ziua în care se taie porcul, este moștenirea unui ritual arhaic, în care animalul era considerat o jertfă pentru înnoirea ciclului agricol. Oamenii obișnuiau să aprindă focuri pe dealuri în noaptea solstițiului, pentru a alunga întunericul și a chema lumina. Tinerii mergeau cu torțe aprinse, urcau pe dealuri și așteptau răsăritul, iar apoi dansau în jurul focului.
