SONDAJ/ Românii în fața anului 2026: Speranță prudentă la nivel personal, pesimism pentru România

Românii trec din 2025 în 2026 fără o schimbare de stare, ci doar cu o ajustare de așteptări. Dacă anul 2025 a fost unul al rezistenței și adaptării, 2026 este proiectat ca unul al speranței prudente, dar puternic condiționate, centrate pe stabilitate, nu pe progres.

La nivel personal, aproape patru din zece români anticipează că anul 2026 va fi mai bun pentru ei, însă la nivel național domină pesimismul și neîncrederea în capacitatea statului de a livra rezultate.

Românii nu cer transformări spectaculoase, ci costuri de trai mai suportabile, corectitudine și predictibilitate, reducerea conflictelor, atât economice, cât și sociale. În absența acestora, optimismul personal riscă să rămână izolat, fără a se transforma într-o încredere reală în viitorul colectiv.

TOP 10 – Proiecțiile, așteptările și speranțele românilor de la anul 2026

1. Stabilitate personală înainte de orice

Românii nu intră în 2026 cu așteptări de progres accelerat, ci cu speranța că lucrurile vor fi măcar puțin mai bune sau vor rămâne stabile la nivel personal.

2. Economia rămâne principala sursă de anxietate

Inflația și costurile vieții continuă să domine agenda emoțională a populației la începutul noului an.

3. Sănătatea și stabilitatea financiară – nevoile de bază pentru 2026

Atât sănătatea personală, cât și stabilitatea financiară sunt percepute ca priorități absolute.

4. Dorință explicită de reducere a conflictelor sociale și politice

Aproape unul din cinci români indică drept principală nevoie pentru 2026 mai puțin conflict și mai multă coeziune socială.

5. Pesimism persistent față de evoluția României

La nivel colectiv, așteptările rămân negative: aproape jumătate dintre români cred că 2026 va fi un an mai rău pentru țară.

6. Reducerea prețurilor, principala cerință adresată statului

Controlul costului vieții este cea mai clară și urgentă așteptare de la autorități.

7. Combaterea corupției, o temă constantă de așteptare publică

Românii continuă să plaseze corectitudinea și integritatea statului printre prioritățile majore.

8. Sănătatea, educația, siguranța și apărarea țării – priorități-cheie pentru guvernanți

După economie și integritate, românii le cer guvernanților să prioritizeze investițiile în sănătate, măsuri pentru îmbunătățirea educației, dar și pentru creșterea siguranței și apărării țării.

9. Neîncredere profundă în capacitatea Guvernului de a gestiona deficitul bugetar

Așteptările sunt ridicate, dar încrederea că acestea vor fi îndeplinite rămâne extrem de scăzută.

10. Războiul din Ucraina, perceput ca un risc de durată

Majoritatea românilor nu anticipează o soluție rapidă și se tem de prelungirea confictului sau chiar de extinderea acestuia în Europa.

Proiecții personale: optimism temperat de incertitudine

Românii privesc anul 2026 cu un optimism prudent, mai degrabă rezervat decât entuziast. Aproape 4 din 10 respondenți (39%) anticipează că 2026 va fi un an mai bun pentru ei personal (16% „mult mai bun”, 23% „puțin mai bun”), în timp ce 32% se așteaptă ca lucrurile să rămână la fel. Pe de altă parte, 28% anticipează un an mai rău (15% „puțin mai rău”, 13% „mult mai rău”).

Această distribuție indică o ieșire parțială din pesimismul anului 2025, concomitent cu o lipsă a așteptărilor net pozitive. Optimismul individual există, însă este fragil și condiționat.

Îngrijorări pentru 2026 – ce apasă cel mai mult

Principala sursă de anxietate pentru români rămâne economia: inflația și costurile vieții îngrijorează în mare și foarte mare măsură peste 7 din 10 români. Urmează situația politică din România și cea internațională, ambele preocupante pentru peste jumătate dintre români. Sănătatea – familiei și cea personală – rămâne un factor important, dar secundar față de economie. Stabilitatea locului de muncă este o îngrijorare mai redusă comparativ cu alte dimensiuni.

Nevoile prioritare pentru noul an

Pentru 2026, românii nu vor „mai mult”, ci mai sigur și mai previzibil. Întrebarea semi-deschisă privind nevoia cea mai importantă pentru 2026 confirmă această idee:sănătatea (25%) și stabilitatea financiară (24%) sunt dominante și urmate de un indicator relevant al tensiunilor sociale acumulate în ultimii ani: mai puțin conflict între români (19%).

7% au nevoie de mai puțin stres, în 2026, un procent similar de un loc de muncă sigur, dar și de un ediu politic predictibil. 5% își doresc mai mult timp liber.

Agenda publică pentru 2026 este una economică și morală: costul vieții și corectitudinea statului.

Diferența dintre proiecțiile personale și cele pentru țară confirmă fractura deja observată în evaluarea anului 2025: românii pot spera pentru ei, dar nu mai cred în evoluția sistemică.

Astfel, la nivel colectiv, percepția asupra noul an este semnificativ mai negativă decât cea personală: doar 27% cred că 2026 va fi un an mai bun pentru România (cu 12% mai puțin decât cred că anul va fi mai bun pentru ei înșiși).  44% anticipează un an mai rău (19% „puțin mai rău”, 35% „mult mai rău”), iar aproape unul din cinci românia (19%) crede că situația va rămâne similară.

Românii cred că prioritățile statului pentru anul 2026 trebuie să fie: reducerea prețurilor(25%), combaterea corupției (23%), creșterea salariilor (18%), investiții în sănătate (10%), îmbunătățirea educației (8%), siguranța și apărarea țării (7%). Alte teme – infrastructura rutieră, digitalizarea administrației, sistemul electoral, consolidarea relațiior internaționale – rămân secundare.

În pofida așteptărilor clare, încrederea în capacitatea Guvernului de a reduce deficitul bugetar este foarte scăzută: doar 24% au multă sau foarte multă încredere, iar trei sferturi au puțină sau deloc încredere.

Previziuni privind războiul din Ucraina: continuitate și teamă de escaladare

Românii privesc evoluția războiului din Ucraina cu realism pesimist: 48%cred că războiul va continua în anul 2026 la fel ca până acum, 20%se tem de extinderea conflictului în Europa, doar 10% anticipează un deznodământ favorabil Ucrainei, iar 15% cred într-o încheiere a războiului favorabilă Rusiei.

FIȘA TEHNICĂ A SONDAJULUI:

Volumul eșantionului: 1.012 respondenți, 18+

Tipul eșantionului: simplu, aleatoriu, reprezentativ la nivel național

Reprezentativitate: eroare maximă tolerată de ±3,1%

Perioada realizării anchetei: 4 – 17 decembrie 2025

Metoda: Datele au fost culese prin metoda CATI (Computer Assisted Telephone Interviewing) 

Beneficiar: Studiul face parte din programul de responsabilitate socială dezvoltat de IRES și este autofinanțat.

Rezultatele pe larg ale studiului pot fi consultate pe website-ul IRES.