În 1924, s-a deschis în cadrul STB primul laborator de psihologie experimentală aplicată din România , care avea în dotare aparatură performantă pentru testarea celor care doreau să devină vatmani, povestește Societatea într-o postare pe Facebook.
Conducătorii de tramvaie trebuiau să facă dovada unor reflexe excelente și unei precizii extraordinare. Una dintre probele de îndemânare și dexteritate consta în manevrarea unui dispozitiv cu ac prin subțiri șanțuri metalice, aparat numit “strung”; candidatul trebuia să dirijeze acul astfel încât să nu-l scoată în afara traseului sinuos al șinelor.
În expoziția muzeu STB din strada Trapezului nr. 4, poate fi admirată o parte din aparatura originala din anii 1930, printre care și un tahitoscop electric din 1928. Fiind vorba de examene atât de riguroase, Bucurestiul era capitala europeana cu cele mai puține accidente cauzate de conducătorii de tramvaie, comparativ cu Berlin sau Paris. În cazul accidentelor de tramvai petrecute la noi în țară, cel mai adesea erau de vina mașinile și vizitiii, nu vatmanii.
Printre aparatele de testare exista și o inventie romaneasca, numita „tahometru stea” (din anii ′60 a românului Iancu Scutașu Comăneanu), în care candidatul trebuia sa introduca un fel de inel pe cele cinci tuburi ale tahometrului. De fiecare data cand omul greșea, iar inelul atingea tubul, se aprindea un bec roșu. Celor care nu reușeau să treacă de această probă, le era recomandată altă meserie.
