Economiile insuficiente, teama de risc şi lipsa cunoştinţelor despre investiţii sunt principalele motive pentru care şapte din zece români (71%) aleg să nu investească în diferite instrumente financiare, reiese din rezultatele unui studiu dat publicităţii joi.
Conform datelor analizate în cercetarea ING Research, 60% dintre respondenţi sunt conştienţi că lipsa investiţiilor reprezintă un risc, dat fiind că economiile îşi pot pierde valoarea din cauza inflaţiei.
Peste jumătate dintre respondenţi (51%) afirmă că le este greu sau că abia reuşesc să facă faţă cheltuielilor curente, o pondere mai ridicată decât media europeană (44%). Cu toate acestea, aproape jumătate consideră că nu este nevoie de o rezervă financiară foarte mare pentru a începe să investească (46%) şi consideră că o rezervă financiară mai mică de jumătate din venitul lunar al gospodăriei este suficientă.
În ceea ce priveşte investiţiile propriu-zise, doar 29% dintre români investesc în prezent în acţiuni, obligaţiuni, fonduri de investiţii sau ETF-uri, comparativ cu 41% la nivel european. În acelaşi timp, 30% dintre respondenţii din România spun că nu au investit niciodată, dar ar putea face asta în viitor.
Întrebaţi care sunt motivele pentru care nu investesc, 40% dintre cei intervievaţi au declarat că au prea puţine economii pentru a investi, 35% invocă teama de risc, iar 33% lipsa cunoştinţelor despre investiţii.
Totodată, aproape jumătate spun că accesul la produse cu costuri mai mici sau mai simple i-ar încuraja să investească, în timp ce o pondere similară din eşantion susţine că ar fi deschisă să apeleze la un profesionist pentru informaţii despre investiţii. Astfel, 48% ar apela la un specialist pentru înţelegerea conceptelor de investiţii, iar 47% pentru compararea produselor.
Referitor la echilibrul între protejarea economiilor de efectele inflaţiei şi preferinţa pentru investiţii cu un grad mai redus de risc, 61% dintre români ar prefera o investiţie sigură, cu un randament mai redus, în locul uneia mai riscante, cu un potenţial de câştig mai mare. În acelaşi timp, 51% ar fi dispuşi să păstreze o parte din economii investită timp de mai mulţi ani, chiar dacă valoarea acesteia ar fluctua între timp.
În schimb, percepţia asupra riscului rămâne o provocare, în condiţiile în care 46% dintre respondenţi ar fi tentaţi să vândă dacă investiţiile lor ar pierde 10% din valoare într-o perioadă de câteva luni.
Percepţiile românilor despre diferitele clase de active arată şi o preferinţă puternică pentru instrumentele considerate familiare: 58% dintre respondenţi cred că aurul va oferi cele mai bune randamente într-un orizont de zece ani, urmat de conturile de economii, indicate de către 37% dintre persoanele chestionate. În plus, peste un sfert (28%) dintre respondenţi sunt de părere că acţiunile sau fondurile de acţiuni pot oferi cele mai bune randamente pe un orizont de zece ani. În ceea ce priveşte riscul, 59% dintre respondenţi consideră criptomonedele cea mai riscantă soluţie.
De asemenea, 69% din totalul celor chestionaţi cred că sistemul public de pensii este sub presiune şi doar unul din trei români se aşteaptă ca pensia de stat să îi acopere nevoile pe întreaga perioadă a pensionării, iar 65% consideră important să se pregătească financiar pentru pensionare, pe fondul incertitudinii privind pensiile.
Cu toate acestea, 37% se aşteaptă ca resursele lor totale pentru pensie să fie suficiente, în timp ce doar unul din trei români crede că pensia de stat îi va acoperi nevoile pe întreaga perioadă a pensionării.
Studiul a fost realizat de Ipsos pentru ING Research, în perioada 27 iulie – 7 august 2026, în rândul consumatorilor cu vârsta de peste 18 ani din Belgia, Franţa, Germania, Italia, Ţările de Jos, Polonia, România, Spania, Elveţia, Turcia şi Regatul Unit al Marii Britanii. În România, rezultatele au la bază un eşantion de 1.002 respondenţi.
ING este o instituţie financiară globală, prezentă şi în România din anul 1994, unde are peste două milioane de clienţi din trei segmente de business: persoane fizice (retail), companii IMM-uri & Mid-Corporate şi Wholesale Banking.
Sursa: Agerpres
