Impactul jocurilor de noroc severe reprezintă amenințări similare pentru bunăstarea fizică și mentală a unei persoane precum o afecțiune cronică sau consumul de alcool și droguri, sugerează un nou studiu, potrivit MedicalXpress, scrie G4media.ro.
Cercetarea a constatat că experimentarea daunelor cauzate de jocurile de noroc poate duce la o reducere de 16% a capacității unei persoane de a îndeplini sarcinile zilnice (denumită în studiu bunăstare a capacității) și la o reducere de 14% a calității vieții (denumită utilitate a sănătății).
Aceste procente sunt comparabile cu cele întâlnite la persoanele care experimentează cele mai ridicate niveluri de afectare generate de consumul de cocaină și alcool, precum și la cele cu afecțiuni de sănătate, inclusiv depresia și dependența de opiacee.
Soții sau soțiile, copiii, părinții, familiile și prietenii apropiați experimentează, de asemenea, daune substanțiale „de mâna a doua”, a constatat cercetarea, cu impact asupra sănătății și bunăstării lor care se apropie de cel resimțit de persoanele care joacă efectiv.
Și, deși cazurile de daune severe asociate jocurilor de noroc (de exemplu, cei care se confruntă cu destrămări majore ale relațiilor și/sau crize financiare) sunt cele mai puternice la nivel individual, cea mai mare parte a impactului la nivel de populație provine din daunele de severitate scăzută și moderată (cum ar fi stările de dispoziție scăzută și problemele financiare cotidiene cauzate de jocurile de noroc), deoarece acestea sunt mult mai frecvente.
Studiul a fost coordonat de cadre universitare de la University of Plymouth, în colaborare cu University of Bristol, National Center for Social Research și alți specialiști din domeniu. Acesta reprezintă primul efort de a măsura și înțelege adevărata amploare a daunelor aosciate jocurilor de noroc în Marea Britanie, dintr-o perspectivă de sănătate publică.
Cercetătorii implicați afirmă că rezultatele lor arată cum instrumentele utilizate în prezent pentru a identifica „jocul de noroc problematic” subestimează amploarea reală a prejudiciilor pe care le provoacă indivizilor și celor apropiați acestora.
Ei mai spun că jocurile de noroc ar trebui plasate pe picior de egalitate cu alte priorități de sănătate publică, pentru a putea fi incluse în strategiile principale de prevenție, finanțare și elaborare a politicilor.
„Jocurile de noroc sunt din ce în ce mai recunoscute ca o problemă de sănătate publică, însă necesitatea unei mai bune înțelegeri și măsurări a daunelor asociate este, de asemenea, larg recunoscută. Constatările noastre, precum și instrumentele pe care le-am conceput pentru a ajunge la ele, reprezintă o schimbare de paradigmă în modul în care înțelegem și măsurăm daunele cauzate de jocurile de noroc. Prin captarea directă a daunelor reale, nu doar a riscului, și prin includerea vocilor persoanelor afectate și a celor cu experiență directă, acestea oferă o bază pentru politici și practici bazate pe dovezi, pe deplin aliniate cu principiile sănătății publice”, spune dr. James Close, conferențiar asociat în medicină și psihologie.
„Rezultatele privind utilitatea sănătății sunt deosebit de frapante. Acolo unde oamenii experimentează daune severe legate de jocurile de noroc, scăderea calității vieții este substanțială, comparabilă cu impacturile observate în afecțiuni cronice. Acest lucru stabilește că daunele asociate jocurilor de noroc merită recunoaștere pe baza impactului măsurat și oferă dovezi solide pentru răspunsuri de sănătate publică proporționale”, spune dr. Ryan Statton, cercetător în psihologie.
Studiul reprezintă primele testări cuprinzătoare ale Gambling Harms Severity Index (GHSI-10) și ale unui instrument complementar pentru persoanele afectate (GHSI-AO-10), validate printr-o evaluare care a implicat peste 4.500 de rezidenți din Regatul Unit.
Instrumentele au fost dezvoltate de mulți dintre cercetătorii implicați în acest studiu – alături de persoane care obișnuiesc să joace, familiile și apropiații lor, precum și furnizori de servicii – pentru a lua în considerare factori precum: impactul financiar al jocurilor de noroc (dincolo de simplele pierderi monetare); bunăstarea mentală și fizică; relațiile și viața de familie; munca, studiile și hobby-urile; viața socială și conexiunile comunitare; aspecte legate de secret, rușine și stigmatizare.
Acestea sunt aliniate cu practicile și protocoalele aplicate în cadrul NHS, al Organizației Mondiale a Sănătății și al altor organisme naționale și internaționale din domeniul sănătății.
