În perioada 25-27 aprilie 1992, regele Mihai I, însoţit de regina Ana, a efectuat o vizită cu caracter particular în România, dând curs invitaţiei primite din partea Arhiepiscopului Sucevei şi Rădăuţilor, Pimen, de a petrece sărbătorile Sfintelor Paşti la Mănăstirea Putna, transmite Agerpres într-un documentar dedicat evenimentului. Reamintim că Pimen a fost unul dintre cei mai influenți înalți ierarhi ai BOR, el fiind declarat turnător al Securității comuniste.
Aceasta a fost prima vizită efectuată de regele Mihai I în România după aproape 45 de ani petrecuţi în exil. După instaurarea la putere a regimului comunist, în data de 30 decembrie 1947 regele Mihai I a fost obligat să abdice şi să părăsească ţara, la începutul lunii ianuarie 1948. Sărbătoarea de Paşte a fost considerată de regele Mihai ca fiind cea mai importantă sărbătoare din an, se menţionează în cartea „Anul Regelui” (autor Principele Radu al României, Editura Curtea Veche, Bucureşti, 2011). „În pribegie, Regele şi Regina au fost oaspeţii multor biserici, mănăstiri sau catedrale ortodoxe de pe tot cuprinsul Europei şi al Americii”, se aminteşte în aceeaşi carte.
Principalele etape ale vizitei regelui Mihai I din 25-27 aprilie 1992 au fost la Putna, la Bucureşti şi la Curtea de Argeş, iar sute de mii de oameni l-au întâmpinat cu căldură.
Un comunicat emis de Biroul de presă al regelui Mihai I, de la Versoix (Elveţia), şi primit de Rompres (denumirea oficială de la acea dată a ANP AGERPRES, n. r.), la 21 aprilie 1992, preciza: ”Majestăţile lor Regele şi Regina vor sosi în România sâmbătă, 25 aprilie, şi vor asista la slujba de Înviere la Mănăstirea Putna. Duminică, de Paşti, Majestăţile lor vor fi în Bucureşti, unde vor asista la a Doua Înviere la Biserica Sf. Gheorghe, la ora 13.00. Majestăţile lor vor înnopta în Bucureşti şi speră să viziteze, de asemenea, mormintele strămoşeşti din Curtea de Argeş. Vizita Majestăţilor lor în România, de natură privată şi restrânsă, se va încheia luni, 27 aprilie”.
Regele Mihai I şi regina Ana au sosit sâmbătă, 25 aprilie 1992, pe aeroportul din Salcea, în apropiere de Suceava, unde au fost aşteptaţi de Arhiepiscopului Sucevei şi Rădăuţilor, Pimen. Pe aeroport se aflau, de asemenea, a doua fiică a regelui Mihai, principesa Elena, şi fiul acesteia, prinţul Nicolae, sosiţi în România cu două zile înainte. ”În buna tradiţie a ospitalităţii bucovinene, majestăţile lor au fost întâmpinate cu pâine şi sare, iar un grup de copii îmbrăcaţi în costume populare tradiţionale le-au oferit flori”, relata Rompres.
Apoi, la Mănăstirea Putna, regele Mihai a participat la un serviciu religios oficiat lângă mormântul lui Ştefan cel Mare. Vizibil emoţionat de primirea care i-a fost făcută, regele Mihai a adresat câteva cuvinte persoanelor aflate în incinta mănăstirii, vorbind despre absenţa sa îndelungată din ţară. S-a cântat Imnul regal şi s-a scandat ”Trăiască regele”, ”Regele Mihai”, relata, de asemenea, Rompres. Într-o corespondenţă de la Mănăstirea Putna, agenţia Associated Press transmitea că ”peste 5.000 de persoane s-au adunat în incinta acestei pitoreşti mănăstiri din nordul României”, pentru a-l întâmpina pe regele Mihai, înaintea slujbei ortodoxe de Paşte.
Tot la 25 aprilie, peste 200 de reprezentanţi ai presei române şi străine, de la publicaţii, agenţii de presă sau posturi de radio şi televiziune, au asistat, în sala tronului domnesc de la Mănăstirea Putna, la conferinţa de presă a regelui Mihai I.
În noaptea de sâmbătă spre duminică, începând cu ora 23.40, regele Mihai, regina Ana, principesa Elena şi prinţul Nicolae au asistat la slujba Învierii.
Duminică, 26 aprilie, regele Mihai a sosit în Bucureşti, unde, la ora 13.30, a participat la slujba din ziua de Paşte, oficiată la Biserica Sfântul Gheorghe. La sosirea la biserică, a fost întâmpinat de mii de bucureşteni care ocupaseră zona kilometrului zero. După terminarea slujbei, regele Mihai a vorbit celor veniţi să-l salute, mulţumindu-le pentru felul cum a fost primit şi adresându-le mesajul ”Hristos a Înviat!”, relata Rompres.
Reuters şi Associated Press au relatat că aproximativ 100.000 de români l-au ovaţionat pe regele Mihai la sosirea sa în Bucureşti, capitala ţării din care a fost exilat de comunişti în urmă cu 45 de ani. Coloana regală s-a oprit de mai multe ori de-a lungul bulevardului principal, pentru ca regele Mihai să poată da mâna cu cei prezenţi.
În Piaţa Romană, ”Majestăţile Lor au salutat cu emoţie manifestanţii entuziaşti care, din trotuar în trotuar şi infiltraţi masiv pe carosabil, au determinat maşinile din suita regală să înainteze ‘la pas’ pe bulevardele Magheru şi Bălcescu. (…) O mare de oameni copleşiţi de fericire, pe tot parcursul spre Biserica Sfântu Gheorghe, kilometrul zero al ţării, unde maşina regală a ajuns încărcată cu flori!” (…) În momentul în care Majestatea sa Regele Mihai a ieşit în pridvorul Bisericii, explozie de entuziasm! (…)”, nota cotidianul „România liberă” din 29 aprilie 1992.
”În Piaţa Sfântu Gheorghe, o mare de oameni aşteaptă sosirea regelui. Pe o rază de 200 de metri în jurul Bisericii Sfântu Gheorghe, mulţimea este atât de compactă încât apropierea de biserică este imposibilă. Orice loc liber este folosit: ferestrele clădirilor din împrejurimi sunt ocupate de oameni, mulţi curioşi s-au urcat în copaci, pe stâlpi, pe garduri…”, scria şi ziarul ”Cotidianul” din 29 aprilie 1992.
În după-amiaza aceleiaşi zile, regele Mihai I a avut, în apartamentul regal de la Hotelul Continental, o serie de întâlniri cu reprezentanţi ai Bisericii, oameni de cultură, istorici, oameni de ştiinţă, studenţi, ziarişti, lideri de partide şi asociaţii.
Spre seară, în jurul orei 18.45, regele Mihai I s-a adresat, de la balcon, mulţimii adunate în jurul Hotelului Continental: ”Am ajuns aici la Bucureşti, de la Putna, după 45 de ani de pribegie. Sunt atât de bucuros că această vizită aici a coincis cu sărbătorile Paştelui. Paştele, prin Învierea Mântuitorului nostru, sunt convins că va fi şi reînvierea ţării româneşti. Sunt sigur şi ştiu că România va reînvia şi va renaşte. Cu toate că am fost departe de voi mai bine de 45 de ani, nu v-am uitat niciodată şi vă iubesc din toată inima! (…)”, menţiona cotidianul „România liberă” din 29 aprilie 1992.
Acelaşi ziar relata că pe parcursul vizitei regelui Mihai I în România au fost 6.000 de participanţi la Putna, 500.000 la Bucureşti şi aproape 30.000 la Curtea de Argeş.
”Luni, 27 aprilie. Drumul convoiului spre Curtea de Argeş începe, la ora 8.45, cu două opriri: Troiţa din Piaţa Universităţii şi Piaţa Romană. Din dorinţa Majestăţii Sale de a merge pe vechiul drum, alaiul se îndreaptă spre Piteşti prin Chitila. În sate, bătrâni, femei şi copii i-au întâmpinat pe M.S. Regele şi Regina (….)”, scria ziarul ”Cotidianul”, într-un reportaj publicat la 29 aprilie 1992.
Luni la amiază, regele Mihai I a fost oaspetele Mănăstirii Curtea de Argeş. Aici a fost întâmpinat de o mulţime de aproximativ 30.000 de oameni, care purtau steguleţe tricolore şi portrete ale regelui. Episcopul Nifon Ploieşteanu a rostit câteva cuvinte de bun sosit. Apoi, regele Mihai I, regina Ana, principesa Elena şi prinţul Nicolae au participat la o slujbă de pomenire a regilor Carol I şi Ferdinand I, înmormântaţi aici. La ieşirea din biserică, adresându-se celor prezenţi, regele Mihai le-a mulţumit pentru primirea călduroasă ce i-a fost rezervată, iar în încheiere le-a adresat cuvintele ”Hristos a Înviat!”, mulţimea răspunzând ”Adevărat a Înviat!”. La reşedinţa episcopală din curtea Mănăstirii Curtea de Argeş, regele Mihai I şi suita sa au luat parte la un dejun oferit de Episcopia Argeşului şi Teleormanului, a relatat Rompres.
În după-amiaza zilei de 27 aprilie 1992, regele Mihai I şi persoanele care l-au însoţit în timpul vizitei sale la Curtea de Argeş au revenit în Capitală. La Aeroportul Otopeni, regele Mihai I a mulţumit din nou celor prezenţi pentru ospitalitatea de care s-a bucurat în timpul şederii în România, după care, împreună cu suita sa, s-a îmbarcat într-o aeronavă specială, părăsind România, în jurul orei 16.00.
Într-o declaraţie transmisă presei la revenirea sa la Versoix şi preluată de Rompres, regele Mihai I spunea: ”Dimensiunea cea mai importantă a acestor zile petrecute în Ţară rămâne, însă, reîntâlnirea mea cu poporul meu după aproape 45 de ani de pribegie. Dragostea, căldura şi speranţa cu care ne-a primit, venind să ne întâmpine în număr atât de mare, m-au emoţionat şi înduioşat în modul cel mai profund”.
sursa: AGERPRES
