Reprezentanţii taximetriştilor au atras atenţia primăriei Capitalei că lipsește infrastructura de încărcare pentru autovehicule electrice, în condiţiile în care proiectul de regulament al PMB pentru organizarea transportului local în regim de taxi prevede următoarele criterii de departajare: full electric – 30 de puncte; hibrid plug-in – 20 de puncte; hibrid – 10 puncte; EURO 6 – 5 puncte, relatează G4media.
Dacă până în prezent criteriile de calificare se raportau la autoturisme cu norma de poluare 2, 3, 4 şi 5, acestea vor fi înlocuite cu Euro 6, hibrid, hibrid plug-in şi electrice.
Primarul general Nicuşor Dan a afirmat, în debutul dezbaterii organizate de Primăria Capitalei, că este un susţinător al taximetriei ca serviciu public de transport. El a menţionat că sunt disponibile 2.700 de autorizaţii taxi, care urmează să fie atribuite în baza regulamentului ce va fi supus votului CGMB. Edilul general a subliniat că din proiect nu pot fi eliminate criteriile prevăzute şi în legea taximetriei precum: vechimea autovehiculului, clasificarea acestuia în funcţie de normele de poluare, echiparea cu instalaţie pentru aer condiţionat sau perioada de când transportatorul deţine autorizaţia de taxi.
„Ce putem să facem este să modificăm ponderea acestor criterii – este un atribut pe care legea îl dă Consiliilor locale”, a menţionat el.
Vicepreşedintele Federaţiei Naţionale a Camerelor Operatorilor de Taxi şi Taximetriştilor Independenţi, Andrei Gafiţa, a declarat că 40 – 50 de colegi taximetrişti cu maşini electrice intenţionează să le vândă şi să treacă la maşini EURO 6 cu gaz, din cauză că nu au posibilitatea să le încarce. Alţi vorbitori au pledat pentru punctarea vehiculelor care au instalaţie GPL, montată şi omologată de Registrul Auto Român.
Preşedintele Confederaţiei Operatorilor şi Transportatorilor Autorizaţi din România, Vasile Ştefănescu, a precizat că susţine acordarea a 30 de puncte pentru maşinile full electric, dar a adăugat că 5 puncte pentru maşini EURO 6 este prea puţin.
„Nu avem infrastructura necesară nici măcar în Bucureşti creată. Dacă cele 2.700 de autorizaţii ar fi luate de persoane fizice, nu de firme – vă daţi seama că nu avem infrastructură pentru a încărca cele 2.700 de autovehicule şi ar trebui să vedeţi aruncate peste balcoane sau geamuri cabluri electrice ca să îşi încarce maşinile seara”, a susţinut Vasile Ştefănescu.
Totodată, el a atras atenţia asupra faptului că în Bucureşti există aproximativ 30.000 de licenţe pentru transportul alternativ şi 6.000 de taximetre şi a pledat pentru modificarea Legii transportului alternativ.
„Până la urmă, acest transport care a fost creat pentru a fi alternativ a ajuns să domine absolut tot. Oricum, este o concurenţă neloială şi o discrepanţă totală între Legea 38/2003 a taximetriei şi această Lege a transportului alternativ. (…) Avem această concurenţă neloială şi oameni care sunt nevoiţi să se ducă către această activitate şi să plătească în jur de 40% din încasări către firme care au conturile prin Olanda sau firme de aşa-zis transportatori din Bucureşti”, a spus el.
Cornel Pop, şofer de taxi, a atras atenţia asupra numărului insuficient de staţii taxi, care nu a mai fost suplimentat în ultimii 20 de ani. În ceea ce priveşte acordarea a cinci puncte pentru maşinile cu perete despărţitor între conducătorul auto şi clienţi, el a evidenţiat în cazul în care acesta nu este realizat de constructor este „neadecvat total” şi prezintă riscuri pentru siguranţa pasagerilor.
„Avem vreo 80 de staţii taxi în Bucureşti şi majoritatea sunt ocupate de maşini particulare. Sper că v-aţi gândit că cei 2.700 de noi colegi vor trebui să servească populaţia, au nevoie de locuri de aşteptare. (…) Vă rog să scoateţi peretele despărţitor (dintre criterii) deoarece nu îşi are locul. (…) Practic sunt improvizaţii neomologate de Registrul Auto Român”, a transmis el.
Preşedintele Asociaţiei România Connect 1990, Stelu Gabriel Nicolescu, a semnalat lipsa taximetrelor adaptate pentru transportul persoanelor în fotoliu rulant şi al persoanelor cu deficienţe de vedere însoţite de un câine ghid. El a cerut, de asemenea, să nu se renunţe la posibilitatea de a se face comenzi prin dispecerat, arătând că persoanele cu dizabilităţi pot avea dificultăţi în a face comenzi online.
