În urma sesizărilor publice postate pe rețelele de socializare, referitoare la spectacolul Proorocul Ilie, montat de regizorul Botond Nagy pe un text de Tadeusz Slobodzianek, Teatrul Național I.L. Caragiale din București face următoarele precizări:
Spectacolul Proorocul Ilie nu își propune să aducă vreo ofensă credinței creștine sau oricărei alte convingeri religioase. Dimpotrivă, montarea este o reflecție asupra credinței, asupra fragilității convingerilor umane și asupra pericolelor extremismului de orice fel. Este un demers artistic care încurajează toleranța, dialogul și o înțelegere mai profundă a complexității spiritului uman.
În plus, menționăm că unele imagini apărute pe platformele sociale au fost scoase din contextul real al spectacolului, prezentând fragmente izolate într-un mod care distorsionează mesajul artistic al montării. Spectacolul nu este o blasfemie și nu își propune să ridiculizeze credința, ci, dimpotrivă, invită la o reflecție profundă asupra relației dintre om și divinitate, asupra modului în care credința poate fi influențată sau deturnată.
Așa cum se menționează și pe site-ul oficial al spectacolului, Proorocul Ilie este o invitație la meditație sinceră asupra credinței și religiei într-un moment de profundă criză spirituală și morală. Regizorul Botond Nagy declara, înainte de premieră: ‘Îmi doresc ca prin acest proiect artistic spectatorii să-și analizeze propriile credințe într-o lumină nouă și să înțeleagă adevărata valoare a acestei miraculoase conexiuni interumane care este credința’.
Piesa scrisă de Tadeusz Slobodzianek a mai fost montată în România de reputatul regizor Laszlo Bocsardi, la Teatrul ‘Tamasi Aron’ din Sfântu Gheorghe, cu premiere în 2001 și o reluare în 2010. De asemenea, tot în 2010, la Teatrul Municipal din Baia Mare avea loc o altă montare a acestui text. Aceste producții au contribuit la explorarea și înțelegerea profundă a textului în contextul teatral românesc.
Teatrul Național I.L. Caragiale din București reafirmă că spectacolul nu are nicio intenție de blasfemie sau lipsă de respect față de valorile religioase. Considerăm că unele reacții critice sunt rezultatul unei interpretări eronate a mesajului artistic, care nu neagă, ci dimpotrivă, pune în lumină complexitatea relației dintre om, credință și societate.
Respectăm dreptul fiecărui spectator de a avea propriile convingeri și încurajăm dialogul deschis, în spiritul valorilor teatrului ca spațiu al reflecției și al libertății de expresie. Teatrul este, prin definiție, un loc al întrebărilor, nu al răspunsurilor impuse, un spațiu în care fiecare spectator are libertatea de a interpreta și de a reflecta.
