Boboteaza este una dintre marile sărbători din calendarul creștin. 5 ianuarie, adica ziua care precede sărbătoarea propriu-zisă a Bobotezei, este o zi plină de datini, obiceiuri şi superstiţii în tradiţia populară.
Ajunul Bobotezei este zi de post în tradiţia ortodoxă şi se spune că cel care va posti în această zi va avea noroc tot anul.
Este o zi de post negru, la fel ca Ajunul Crăciunului sau Vinerea Mare dinaintea Paştilor, scrie ziare.com.
Pe 5 ianuarie se pregăteşte pentru a doua zi tradiţionala Cruce de gheaţă care îi va aştepta pe creştini în ziua următoare la biserică, la slujba de sfinţire a apei.
În ajunul Bobotezei afli cum vor fi recolta şi vremea
Se spune că, dacă în ajunul Bobotezei este brumă pe pomi, atunci anul va fi rodnic pentru acei copaci, iar dacă în ajun picură din streaşină atunci va fi o vară ploioasă.
Se crede că tot anul va fi ploios dacă plouă în această zi, iar din direcţia în care va stropi preotul cu agheasmă, de acolo va veni şi ploaia în acel an.
Dacă în ziua în care umblă preotul cu „Iordanul” prin sate, zăpada de sub tălpi scârţâie, aunci tot anul va fi unul bogat şi rodnic.
Tradiții și superstiții. Cum îți poți afla ursitul în Ajun de Bobotează
În ziua de ajun se crede că fetele de măritat îşi pot afla ursitul. Ele trebuie să pună un fir de busuioc sub pernă în noaptea de ajun şi astfel îl vor visa pe cel sortit lor.
În unele zone ale ţării se crede că firul de busuioc trebuie cerut de la preot.
Fetele tinere care vor pune busuioc la streaşina casei, iar dacă a doua zi acesta va avea chiciură pe el, atunci se vor mărita cu un bărbat bogat.
Dacă tinerele se împiedică şi cad pe gheaţă în această zi atunci căsătoria este foarte aproape.
În unele zone ale ţării se crede că fetele îşi pot afla ursitul în această noapte dacă împletesc un fir de mătase roşu şi un fir de busuioc şi îl pun pe deget. În acest fel îşi vor visa cu siguranţă ursitul.
O altă superstiţie pentru ziua de ajun de Bobotează este aceea că toţi cei care vor strănuta în acestă zi vor avea un an plin de noroc, iar bolile îi vor ocoli.
Credincioşii şi preoţii consideră că apa de la Bobotează are o putere aparte, fiind sfinţită printr-o îndoită chemare a Sfântului Duh, iar sfinţirea are loc chiar în ziua în care Mântuitorul s-a botezat în apele Iordanului.
Apa sfinţită la biserică în această zi şi luată de credincioşi nu se strică niciodată.
Agheasma Mare se poate bea doar timp de opt zile, între 6 şi 14 ianuarie, altfel este necesară aprobarea preotului duhovnic spre a fi folosită.
La Bobotează se sfinţesc toate apele, iar preotul se duce la o apă în care aruncă o cruce. Mai mulţi bărbaţi se aruncă în apă ca să o aducă înapoi, iar cel care va scoate crucea din apă va avea noroc tot anul.
Tradiţia mai spune că la Bobotează nu se spală rufe. În această zi sunt interzise certurile în casă şi nu se dă nimic cu împrumut.
