Miercuri, printr-un contract încheiat între Universitatea din București și Congregatio Jesu, Universitatea a cumpărat cu 6,45 milioane de euro imobilul din strada Pitar Moș nr. 7-13, care găzduiește Facultatea de Limbi și Literaturi Străine (FLLS).
Clădirea din Pitar Moș are o istorie fascinantă de aproape 160 de ani, fiind timp de aproape o sută de ani cea mai bună școală catolică de fete din București. Inaugurată la 10 octombrie 1858, Școala de fete Sfânta Maria a funcționat sub patronajul Bisericii Catolice până în 1948, când a fost confiscată de regimul comunist și transformată în Institutul Maxim Gorki. Ulterior, clădirea a devenit sediu al Facultății de Limbi și Literaturi Străine. Retrocedată proprietarilor ei istorici, Congregatia Jesu, imobilul urma să fie eliberat de Universitate în următorii 4 ani și jumătate.
Într-un mesaj transmis de Congregatio Jesu România se arată că „școala de pe strada Pitar Moș a fost, începând cu sfârșitul secolului al XVIII-lea, un spațiu sacru dedicat culturii, educației și formării tinerelor din București. Pe porțile lui au fost primite, deopotrivă, fiicele regilor noștri, ale miniștrilor, ambasadorilor, negustorilor, dar și cele ale unor simpli cetățeni. Astfel, interculturalitatea și interconfesionalitatea se îmbinau armonios cu educația civică, cu pregătirea pentru a deveni cetățene angajate și responsabile ale societății românești.
Ne bucurăm că acest spațiu a fost încredințat unui colegiu profesoral cu viziuni și perspective foarte largi, umaniste, cu o mare deschidere și capacitate de înțelegere, precum și cu dorință de a colabora cu noi, ținând astfel atât porțile instituției, cât și inimile lor deschise pentru Congregația noastră. Ne dorim ca spiritul care a dăinuit atâtea decenii și în atâtea generații de eleve să continue în acest spațiu dedicat culturii, educației și formării!”
Așa cum precizează prof. univ. dr. Marian Preda, rectorul Universității din București, „prin această achiziție, Universitatea din București își rezolvă, pe de-o parte, o problemă funcțională majoră și, pe de altă parte, o problemă istorică, juridică și morală. Păstrând clădirea, care are zeci de săli de clasă, cabinete, birouri, biblioteci, o sală de sport, asigurăm continuitatea în spațiile de învățământ pentru FLLS, cea mai mare facultate de limbi străine din România și cea mai mare din UB ca număr de cadre didactice și de programe de studii. Gazdă pentru aproape 4.000 de studenți și 200 de cadre didactice și cercetători, facultatea are la licență și masterat aproximativ 150 de formațiuni de studii.
Prin achiziția legală a clădirii deja retrocedată de instanță proprietarului istoric deposedat abuziv de regimul comunist, UB spune că face o dreptate istorică acestei congregații care a avut și are o contribuție majoră la educația copiilor și în special a fetelor din întreaga Europă și păstrează pentru clădire destinația inițială, cea de educație de elită.”
Invitate în 1852 de Principele Barbu Știrbei să înființeze o școală de fete, măicuțele catolice de la mănăstirea principală Nymphenburg de lângă München au cumpărat terenul de la contele Carol Rosetti și au înființat, în 1858, Școala Sfânta Maria. Devenită cea mai bună școală de fete din București, Școala Sfânta Maria a pregătit, alături de Școala Azilului Elena Doamna pentru fete orfane, patronată de Ana și Carol Davila, elita intelectuală feminină a Bucureștiului și a României până în 1948.
Foarte apropiată de Școala Sfânta Maria, familia regală a României a căutat în numeroase rânduri sprijin între zidurile clădirii din Pitar Moș. Astfel, regii Carol I și Ferdinand I, catolici prin naștere, s-au rugat deseori în capela școlii. Totodată, în contextul complicat al celui de-al Doilea Război Mondial, școala le-a primit ca eleve pe fiicele principesei Ileana.
După preluarea puterii de către comuniști și confiscarea imobilului, 210 dintre profesoarele catolice s-au refugiat în 1948 la Roma, iar alte zeci au rămas în România la proprietatea din Popești Leordeni.
Clădirea administrată în ultimele șase decenii de Universitatea din București și intrată ieri definitiv în posesia UB este, prin suprafață și volum, a patra dintre cele peste 30 de imobile din patrimoniul Universității, după Palatul Universității din București, clădirea din Complexul Panduri a fostului Azil Elena Doamna și Palatul Facultății de Drept.
