Universitatea din București a fost sancționată cu avertisment de CNCD, după ce a discriminat o masterandă cu dislexie

Universitatea din București a fost sancționată contravențional cu avertisment pentru discriminare în cazul unei studente la masterat, înscrisă la Facultatea de Matematică și Informatică, potrivit unei decizii a Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD). Studenta, persoană cu afecțiuni de natură cognitivă, a reclamat posibile fapte de discriminare legate de faptul că UB nu a luat măsuri necesare de adaptare a predării și examinării în ceea ce o privește. CNCD a luat o hotărâre în acest sens în mai 2025, iar decizia a fost publicată acum pe site-ul instituției, potrivit edupedu.ro.

Pasivitatea instituției de învățământ superior în ceea ce privește adoptarea măsurilor necesare pentru studentă „echivalează cu o neasigurare a egalității de șanse și constituie o faptă de discriminare”, arată CNCD.

Potrivit Hotărârii 188/2025, luată în data de 28 mai, Consiliul constată că faptele sesizate constituie fapte de discriminare, potrivit Ordonanței 137/2000 privind prevenirea și sancționarea discriminării. Universitatea din București este sancționată contravențional cu avertisment, iar CNCD emite o recomandare către instituția de învățământ superior:

• „în sensul elaborării și aplicării a unei metodologii privind măsuri de adaptare rezonabilă în cazul persoanelor cu tulburări specifice de învăţare, respectiv dislexie, disgrafie, discalculie, care se va asigura prin metode psihopedagogice consacrate şi prin abordare adecvată.”

Mai precis, CNCD apreciază în hotărârea sa că UB a încălcat prevederile din OG 137/2000 privind prevenirea și sancționarea discriminării potrivit cărora:

• Art. 2 alin. (4) Orice comportament activ ori pasiv care, prin efectele pe care le generează, favorizează sau defavorizează nejustificat ori supune unui tratament injust sau degradant o persoană, un grup de persoane sau o comunitate față de alte persoane, grupuri de persoane sau comunități atrage răspunderea contravențională conform prezentei ordonanțe, dacă nu intră sub incidența legii penale.
• Art. 11 alin. (1) Constituie contravenție, conform prezentei ordonanțe, refuzarea accesului unei persoane sau unui grup de persoane la sistemul de educație de stat sau privat, la orice formă, grad și nivel, din cauza apartenenței acestora la o anumită rasă, naționalitate, etnie, religie, categorie socială sau la o categorie defavorizată, respectiv din cauza convingerilor, vârstei, sexului sau orientării sexuale a persoanelor în cauză.
• Art. 11 alin. (2). Prevederile alin. (1) se aplică tuturor fazelor sau etapelor din sistemul educațional, inclusiv la admiterea sau la înscrierea în unitățile ori instituțiile de învățământ și la evaluarea ori examinarea cunoștințelor.

Potrivit hotărârii CNCD, petenta, în calitate de masterand la Facultatea de Matematică-Informatică a UB, susținea în sesizare că instituția nu a luat măsuri de adaptare a modalității de predare și examinare în cazul său, care să țină cont de afecțiunile ei. Ea acuza, totodată, posibile acte de hărțuire.

Aceeași sursă arată că:

• „Petenta precizează că în calitate de studentă dislexică, a depus eforturi constante pentru a se adapta programului educaţional standard, însă având nevoi de învățare specifice, a solicitat conducerii facultății, să ia în considerare capacitățile sale reale, astfel, a adus la cunoştinţa cadrelor didactice faptul că particularitatea sa constă în modul distinct de procesare a informaţiei, în sensul că nu gândește în cuvinte, ci în imagini, iar memorarea mecanică nu reprezintă o metoda eficientă în cazul său, însă are o abilitate pronunţată de a învăța prin mijloace vizuale, imagini, filme, grafice, diagrame, tabele și modele. De asemenea, a precizat că performanțele sale variază în funcţie de materie, avand mai multe dificultăţi în cazul celor care implică citirea și scrierea.”
• Petenta a arătat că a invocat regulamentul universității, ce menționează drepturile studenților cu cerințe educaționale speciale, pentru a cere ajustări care să o susțină în parcursul academic. Dar, a arătat ea, decanatul i-a oferit facilități limitate și, în timpul primului an de studiu, inutile (timp suplimentar pentru examene scrise și orale.
• Ea a acuzat că a depus certificat medical ce atesta diagnosticul de dislexie, dar solicitările sale au fost respinse „nejustificat”
• Ea a reclamat că i s-a repetat constant că nu ar trebui să obțină un masterat în inteligență artificială, atât timp cât nu are diplomă de licență în informatică.
• A descris numeroase dificultăți în legătură cu mai multe cadre didactice și la nivelul conducerii universității și că a fost acuzată că ar fi prezentat o adeverință înșelătoare. „Odată ce a aflat despre dislexia sa, domnul decan a început să o hărțuiască, invocând faptul că nu deține o diplomă de licență în informatică și că, neavând o bază solidă, nu va putea obține diploma de master”, se arată în susținerile petentei, citate în hotărârea CNCD.
• Adaptările solicitate de petenta – studentă masterandă: susținerea examenului sub formă de grilă, prezentarea liberă a proiectelor, deplasarea unor termene pentru proiectele realizate acasă, suport de curs adaptat, rezumat. Ea spune că aceste anu i-au fost permise.

Pe de altă partea, Universitatea a declarat, la CNCD, că:

• Nu există bază factuală care să susțină acuzațiile de hărțuire pe motiv că suferă de dislexie și că nu este licențiată în informatică
• Petenta a beneficiat de tratament diferit ce Aținut cont de solicitările ei
• Că petenta a beneficiat de timp suplimentar la examene, că două examene nepromovate au avut drept cauza incapacitatea ei de a oferi un „minim de date” și că neadaptarea programei nu a avut drept consecință discriminarea petentei
• Inițial, petenta a prezentat o adeverință care o prezintă drept sănătoasă clinic, apoi a prezentat documente care menționează diagnosticul de tulburare mixtă a abilităților școlare (dislexie, discalculie, disgrafie). Pe de altă parte, hotărârea CNCD notează, în poziția petentei, și faptul că aceasta a încercat să clarifice faptul că „dislexia nu e o boală, ci o modalitate distinctă de a procesa informațiile”
• Universitatea prezintă pe larg motive pentru diversele situații apărute în relația cu studenta, dar notează și tendințe la nivel de facultate, pe care le consideră relevante în acest caz: „procentul de promovabilitate pentru acest curs este de 64,10%, din numărul total al studenţilor înscrişi la master, în perioada 2022-2025, procentul de promovabilitate pentru masterul Inteligenţă Artificială, limba engleză a variat între 47% şi 75%, astfel că situaţia reclamantei de nepromovare a unor examene, nu este una excepţională, ci una curentă pentru această specializare.”
• „neadaptarea programei universitare nu a avut drept consecinţă discriminarea petentei, aceasta nu a acuzat dificultăţi în a urma cursurile masterului şi a le procesa, nu a acuzat metodele de predare, care ar face inaccesibilă pentru ea informaţia predată, ci doar modalitatea de examinare – şi aceasta doar pentru anumite materii, respectiv cele la care nu a obţinut note de trecere şi în final, faptul că nu i s-a acordat nota de trecere.”
• „tonul general al solicitărilor petentei a fost acela de a se dispune măsurile care să îi asigure în final promovarea examenelor, nu cele adaptate situaţiei pe care o Pagina 13 din 21 implică dificultăţile de învăţare determinate de dislexie. În acest context, măsurile solicitate sunt total diferite de la o materie la alta: pentru disciplina Învăţarea Automată Aplicată critică faptul că a fost examinată oral, pentru materia Reprezentarea Cunoştinţelor şi Interfaţa – faptul că nu i s-a permis în final, să susţină oral proiectul, iar la disciplina Învăţare Automată, că nu i s-a permis examen de tip grilă.”
• „petenta a avut acces la educaţie şi a beneficiat de condiţiile necesare parcurgerii studiilor universitare şi postuniversitare, a absolvit facultatea de geografie, a promovat examenul de admitere la master, a urmat cursurile masterului, fără a reclama prin prisma dislexiei, probleme de înţelegere şi adaptare, a promovat examenele la 8 din cele 11 materii ale masterului, fără a sesiza niciun aspect ce ar fi constituit inconveniente în adaptarea sa la modalitatea de examinare, a unul dintre examene nu s-a prezentat şi la 2 materii nu a obţinut notă de trecere”