Parlamentarii USR au anunţat luni trei proiecte de lege în contextul invaziei ruseşti în Ucraina şi al valului de ucraineni care ajung în România. Proiectele vizează încurajarea voluntariatului în perioade de criză şi facilităţi pentru obţinerea unor documente, sprijin pentru angajare imediată, respectiv ajutor financiar pentru solicitanţii de azil.
Primul proiect care va fi depus, marţi, îşi propune încurajarea salariaţilor din România care participă la acţiuni de voluntariat în folosul persoanelor afectate de crize umanitare şi dezastre naturale sau tehnologice.
„Am văzut zilele acestea, precum şi în alte momente cheie, că românii au o forţă fantastică de mobilizare în situaţii de criză. Cu acest proiect de lege am gândit un mecanism de sprijin pentru binele care se organizează în semn de solidaritate, în situaţii de criză umanitară şi dezastre naturale. Este un instrument care va face statul mai puternic şi mai eficient prin a aduce oamenii care vor să ajute alături de el”, declară deputata USR Diana Buzoianu.
„Statul român şi-a asumat prin convenţiile privind protecţia refugiaţilor anumite obligaţii. Aceste obligaţii trebuie îndeplinite acum, iar acest lucru se poate face doar prin mobilizarea unui număr substanţial de persoane din societatea civilă, care să lucreze temporar pentru a rezolva această criză umanitară cauzată de o tragedie enormă, cu compensarea prin această indemnizaţie pe care o propunem noi. Legea propusă de USR se va aplica, de asemenea, în cazuri de dezastre naturale sau tehnologice, crescând capacitatea de acţiune şi rezilienţă a societăţii noastre”, precizează şi deputatul USR Cătălin Teniţă.
Proiectul vizează persoanele fizice care participă din proprie iniţiativă la activităţi de voluntariat şi care îşi suspendă temporar contractul individual de muncă pentru a desfăşura astfel de activităţi de voluntariat în cadrul unor organizaţii nonguvernamentale.
Concret, în cazul unei crize umanitare ori dezastru natural sau tehnologic, dacă sunt depăşite capacităţile de intervenţie ale autorităţilor, Guvernul va putea activa mecanismul de susţinere a activităţilor de voluntariat pentru o anumită perioadă de timp şi cu specificarea ONG-urilor prestatoare, a specializărilor şi domeniilor necesare, precum şi a ariei geografice vizate. Angajaţii care vor dori să desfăşoare activităţi de voluntariat îşi vor putea suspenda contractul individual de muncă, iar pe perioada voluntariatului vor primi o indemnizaţie de 75% din salariul de bază corespunzător locului de muncă ocupat, dar nu mai mult de 75% din câştigul salariul mediu brut prevăzut de Legea bugetului asigurărilor sociale. Indemnizaţiile vor fi plătite din bugetul asigurărilor pentru şomaj.
În zilele următoare, deputatele Pollyanna Hangan şi Oana Ţoiu vor depune alte două proiecte de sprijinire a refugiaţilor ucraineni.
Proiectul iniţiat de Pollyanna Hangan îşi propune sprijinirea cetăţenilor ucraineni astfel încât aceştia să se poată angaja fără formalităţi suplimentare, în aceleaşi condiţii cu cetăţenii români, iar angajatorii care îi încadrează în muncă pentru minimum 6 luni vor primi 50% din salariul angajatului, dar nu mai mult de 2.500 de lei. Sprijinul de la stat se va acorda din bugetul asigurărilor pentru şomaj, pentru cetăţenii ucraineni angajaţi cu normă întreagă în perioada 15 martie – 15 iulie 2022.
Acelaşi proiect de lege prevede că, pe perioada conflictului armat din Ucraina, cetăţenii ucraineni majori care solicită orice formă de protecţie prevăzută de art. 22 din Legea 122/2006 privind azilul în România să beneficieze de un ajutor financiar de 1.000 de lei pe lună. Ajutorul financiar va fi suplimentat cu câte 500 de lei pentru fiecare minor aflat în îngrijire.
„Proiectul pe care îl propun este împărţit pe două paliere. Pe de o parte, oferă posibilitatea refugiaţilor din Ucraina să se angajeze imediat, respectând aceleaşi norme pe care le respectă românii la angajare, cu oferirea simultană de suport angajatorilor. Pe de altă parte, propun un sprijin financiar pentru familiile care se refugiază în România şi care accesează statutul de azilant. Statul român poate şi trebuie să ofere ajutor tuturor celor care s-au refugiat în ţara noastră fugind din calea unui război pe care nu şi l-au dorit şi care le-a schimbat vieţile de pe o zi pe alta”, declară deputata USR Pollyanna Hangan.
Deputata Oana Ţoiu propune printr-o iniţiativă legislativă scutirea cetăţenilor ucraineni, până la 1 ianuarie 2023, de la plata taxelor pentru eliberarea şi, după caz, pentru prelungirea vizelor de lungă şedere, respectiv a taxelor pentru eliberarea şi, după caz, prelungirea permisului unic de şedere în scop de angajare.
„Ministrul Muncii a spus că legea în vigoare prevede că cetăţenii ucraineni au drept de muncă în România până la 9 luni, timp în care pot cere permisul de lungă şedere. Adevărul este însă că această lege, din 2020, nu poate fi aplicată în situaţii de război, deoarece implică taxe mari, timpi mari de aşteptare şi documente care nu pot fi luate decât de la serviciile consulare ale României din alte ţări. Deci, ar presupune ca refugiaţii să se întoarcă în Ucraina sau în Chişinău şi de abia după aceea să vină în România şi să lucreze. Asta reparăm noi cu legea noastră, le dăm drept de muncă direct, similar cetăţenilor europeni, şi cerem ministrului să o preia în OUG. Noi sperăm ca ucrainenii să se poată întoarce cât mai curând acasă, dar pe perioada în care stau aici trebuie să le asigurăm nu doar adăpost şi hrană, ci şi un mediu în care se simt incluşi, cât au ei nevoie. Realitatea este că avem o criză de resurse umane calificate şi putem oferi şi adăpost, dar şi crea valoare economică împreună”, declară deputata Oana Ţoiu.
Pe legislaţia acum în vigoare, taxa pentru eliberarea vizelor de lungă şedere (valabile 90 de zile) este de 120 euro/viză, iar taxa pentru eliberarea permisului de şedere este de 259 lei plus 120 de euro la cursul BNR.
