Vicepreședintele ANCOM, Pavel Popescu, numit în funcție în octombrie, după ce anterior a fost deputat PNL, a cerut miercuri seară interzicerea platformei TikTok în România, în contextul rezultatului primului tur al alegerilor prezidențiale, scrie euractiv.ro.
„Cer, începând de mâine, 28.11.2024, SUSPENDAREA platformei TikTok pe teritoriul României, până la finalizarea anchetei instituțiilor statului cu privire la manipularea procesului electoral din data de 24.11.2024 (turul 1, prezidențiale). Voi da curs procedurilor oficiale în acest sens”, a scris Popescu într-un mesaj pe Facebook.
În urma solicitărilor și întrebărilor din spațiul public în contextul rezultatelor din primul tur al alegerilor, referitoare la rolul Directoratului Național de Securitate Cibernetică (DNSC) în monitorizarea conturilor de social media și a tehnicilor de propagare a postărilor prin manipularea algoritmilor, instituția a venit cu unele clarificări.
Este important de subliniat că monitorizarea conturilor de social media și investigarea tacticilor și tehnicilor de propagare a postărilor de pe rețelele sociale prin manipulare de algoritmi nu intră în atribuțiile instituției noastre. DNSC are responsabilități clare în domeniul securității cibernetice și nu dispune de mandatul legal de a efectua monitorizări individuale ale conturilor personale de social media.
În 2023, la solicitarea Consiliului Operativ de Securitate Cibernetică (COSC), DNSC a recomandat oficial instituțiilor publice să interzică aplicația TikTok din cauza riscurilor semnificative de securitate cibernetică și manipulare a datelor, mai ales în contextul riscurilor de influențare a opiniei publice și proceselor decizionale prin intermediul rețelelor sociale. Aceste măsuri vizau protejarea infrastructurii publice și nu aveau legătură cu monitorizarea postărilor de pe respectiva rețea.
În ianuarie 2024, DNSC a elaborat un ghid detaliat pentru recuperarea conturilor de social media, inclusiv TikTok, ca răspuns la numeroasele sesizări privind conturi compromise, oferind utilizatorilor recomandări și măsuri pentru protejarea și restaurarea securității conturilor personale.
Ulterior, DNSC a lansat pe data de 1 aprilie 2024 un ghid dedicat tehnologiilor deepfake, o tehnologie ce poate fi folosită pentru generarea sau alterarea materialelor grafice (foto și video), tehnologice care la acea vreme era folosită de atacatori cu succes pentru a păcăli utilizatorii să furnizeze bani ori date sensibile, inclusiv date de card. Ghidul a subliniat riscurile asociate cu utilizarea deepfake și a recomandat instituțiilor publice măsuri de prevenire a fraudelor digitale. De asemenea, tot prin intermediul acestui ghid și a materialelor de conștientizare adiacente, Directoratul a avertizat public asupra pericolelor pe care tehnologiile avansate le pot reprezenta pentru transparența și corectitudinea informațiilor.
Totodată, în luna noiembrie 2024, DNSC a elaborat inclusiv un ghid de inginerie socială, destinat să ajute utilizatorii de pe rețelele de social media să identifice și să se protejeze împotriva tehnicilor de manipulare și fraudă utilizate în atacurile cibernetice bazate pe înșelăciune și exploatarea încrederii umane.
Pe perioada alegerilor, DNSC a colaborat activ cu autoritățile naționale de specialitate – AEP, STS și ANCOM – pentru a preveni atacurile cibernetice asupra infrastructurii electorale și pentru a asigura un proces electoral transparent și sigur.
Atribuțiile Directoratului, sunt stabilite clar prin OUG nr. 104/2021, iar principala responsabilitate a DNSC este asigurarea securității cibernetice a spațiului cibernetic național civil, în colaborare cu instituțiile și autoritățile competente. Prin aceasta ne referim la activități circumscrise prevenirii, investigării și limitării impactului atacurilor cibernetice.
Un atac cibernetic afectează disponibilitatea, confidențialitatea și integritatea datelor și infrastructurilor aferente. În concluzie, DNSC nu are atribuții legale pentru a executa suspendarea sau oprirea activității unor conturi de social media și nici în ceea ce privește dezinformarea.
În martie 2023, întrebat de decizia Comisiei Europene de interzicere a TikTok pe toate dispozitivele electronice de serviciu ale personalului său, ministrul de atunci al Digitalizării, Sebastian Burduja, spune că România analizează aplicarea unei astfel de prevederi în România.
„Este lucrul pe care îl evaluăm în aceste zile cu toate instituțiile implicate. E un lucru foarte bun și un exemplu foarte bun pe care ni-l dați, pentru că dacă nu am avea legea securității cibernetice, dacă ea nu va fi operaționalizată, ne va fi foarte greu să intervenim în asemenea cazuri. Legea care a trecut ieri (marți – n.r.) de Curtea Constituțională realmente creează pârghiile pentru ca statul român să intervină mult mai eficient în cazul unor asemenea pericole. Și, știți bine, noi am interzis prin lege antivirusul rusesc și o serie de soluții. Am emis un ordin de ministru, cred că săptămâna trecută, prin care toate instituțiile din România au o listă de furnizori de soluții software care nu sunt agreați și acum au un termen de o lună de zile – două luni în care trebuie să își facă acest inventar și să înlocuiască soluțiile care au fost identificate drept vulnerabile”, a spus Burduja.
